Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1863/2017 AI generated

Boundary dispute and surrender order remanded to Court of Appeal after High Court declines jurisdiction.

Case Number Decizia nr. 1863/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Civil Section I) declined its own material jurisdiction and referred the appeal (recurs) filed by the defendants against the Court of Appeal's decision (No. 279/2017 of the Neamț Tribunal, which had upheld a first-instance judgment ordering the defendants to surrender a 350 sq m plot and establishing the boundary line per an expert survey) back to the Bacău Court of Appeal for adjudication. The High Court held that the lower court's declination of jurisdiction to the supreme court was unlawful, because the Constitutional Court decision No. 369/2017 relied upon was not applicable (its effects being prospective only, under art. 147(4) of the Constitution, since it was published after the appellate decision), and because neither art. 97(1) nor art. 483(3)-(4) of the Civil Procedure Code conferred jurisdiction on the High Court: those provisions govern appeals against Court of Appeal decisions or other cases expressly provided by law, whereas here the appeal below was decided by a Tribunal, making the Court of Appeal the proper appellate forum. The High Court thus ordered the case remitted to the Bacău Court of Appeal.

Legislator headnote

AI generated

art. 97 pct. 1 C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ, art. 483 alin. (4) C. proc. civ, art. 96 pct. 3 C. proc. civ, art. 122 C. proc. civ; Boundary dispute and surrender order remanded to Court of Appeal after High Court declines jurisdiction: Pe de o parte, decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017 nu este incidenţă cauzei, având în vedere data pronunţării hotărârii instanţei de apel şi data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial (nr. 582 din 20 iulie 2017) raportat la dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră principiul producerii efectelor general obligatorii pentru viitor (ulterior publicării în Monitorul Oficial).

Keywords

AI generated
declining of jurisdiction civil dispute land law constitutional invalidity appealability of remand decision return under Hague Convention

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1909 din 19 aprilie 2016, Judecătoria Piatra-Neamţ a admis cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B. şi C. i-a obligat pe pârâţi să lase reclamantei, în deplină proprietate şi liniştită posesie, suprafaţa de teren de 350 mp, situată în intravilanul satului Mastacăn, comuna Borleşti, judeţul Neamţ, tarlaua 3, parcela 405/1. A stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantei mai sus indicată şi proprietatea pârâţilor dobândită prin contractul de vânzare -cumpărare din 30 august 2011, înscrisă în cartea funciară nr. x, ca fiind linia M-7-P-8-P, potrivit schiţei anexă la raportul de expertiză în specialitatea topografie.

Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, prin decizia nr. 279 din 20 februarie 2017, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâţi împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie.

Competenţa soluţionării recursului declarat de pârâţi împotriva acestei din urmă decizii a fost declinată în favoarea înaltei Curţi de către Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, prin decizia nr. 1094 din 20 septembrie 2017, reţinându-se în motivarea soluţiei incidenţa deciziei Curţii Constituţionale nr. 369/2017, precum şi a dispoziţiilor art. 97 pct. I şi art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 31 octombrie 2017.

Prin rezoluţia din 6 noiembrie 2017, s-a fixat termen la 22 noiembrie 2017 în vederea discutării competenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului.

La acest termen, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei sale materiale în soluţionarea recursului de faţă, pe care o va admite, în considerarea următoarelor argumente:

Soluţia de declinare a competenţei pronunţată de Curtea de Apel Bacău, cu referire la decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017 (pct. 31) şi la dispoziţiile art. 97 pct. 1 şi art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ., nu poate învesti legal instanţa supremă.

Pe de o parte, decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017 nu este incidenţă cauzei, având în vedere data pronunţării hotărârii instanţei de apel şi data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial (nr. 582 din 20 iulie 2017) raportat la dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră principiul producerii efectelor general obligatorii pentru viitor (ulterior publicării în Monitorul Oficial).

Astfel fiind, dezînvestirea curţii de apel cu trimitere la considerentele unei decizii a instanţei de contencios constituţional neaplicabile cauzei, este lipsită de temei.

În egală măsură, este lipsită de fundament soluţia de declinare a judecării recursului în favoarea instanţei supreme, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 pct. 1 şi art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ.

Potrivit art. 97 pct. 1 C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri. în cazurile prevăzute de lege", ceea ce înseamnă că instanţa supremă are competenţă de drept comun în materia recursurilor doar cu privire ia deciziile curţilor de apel, pentru hotărârile altor instanţe fiind necesară o prevedere expresă a legii, aptă să atragă judecata în recurs de către instanţa supremă.

Dispoziţiile art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ., invocate de asemenea, în decizia de declinare, nu sunt nici ele în măsură să fundamenteze soluţia curţii de apel şi legala învestire a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., "recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", fiind vorba aşadar de reglementarea obiectului şi scopului recursului.

Această verificare a legalităţii se realizează însă., în cazurile în care instanţa supremă este competentă potrivit legii, adică potrivit art. 97 pct. 1 C. proc. civ.

Conform art. 483 alin. (4) C. proc. civ., aceeaşi verificare a conformităţii cu legea a hotărârii atacate o realizează şi celelalte instanţe (tribunalele, curţile de apel), atunci când judecă în materia recursului (art. 95 pct. 3, art. 96 pct. 3 C. proc. civ.).

Cum în speţă, acţiunea a învestit în primă instanţă judecătoria, iar soluţionarea în apel a cauzei a realizat-o tribunalul, rezultă că nu este incidenţă norma art. 97 pct. 1 C. proc. civ., care reglementează competenţa în materia recursului a instanţei supreme.

Aceasta întrucât, pe de o parte, nu este supusă cenzurii o decizie a curţii de apel şi, pe de altă parte, nu este vorba despre un caz prevăzut de lege (cu privire la alte hotărâri ale instanţelor), care să atragă competenţa de judecată în recurs a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

O altfel de interpretare care să atribuie competenţa de drept comun a instanţei supreme în materia recursului, indiferent de hotărârea ce face obiectul acesteia, ar însemna, în realitate, crearea pe cale jurisprudenţială, a unei norme noi de competenţă, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale (conform art. 126 alin. (2) din Constituţie "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege") şi cu cele ale art. 122 C. proc. civ. ("reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod").

Pentru aceste considerente, stabilind că a avut loc o nelegală dezînvestîre a Curţii de Apel Bacău, înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acesteia, ca instanţă ierarhic superioară celei care a realizat judecata în apel

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâţii B. şi C. împotriva deciziei nr. 279 din 20 februarie 2017 a Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Bacău.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 noiembrie 2017.