Contestare în anulare for failure to prepay judicial stamp tax
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's plea of non-stamping raised ex officio and ordered the annulment of the appeal on the grounds of non-stamping, thereby leaving the previously rendered decision dismissing the prior cassation appeal in force. The dispute involved an individual attempting to file an appeal against a final cassation decision from the Administrative and Fiscal Section, but the appeal was procedurally defective because the appellant failed to attach proof of payment for the required judicial stamp tax and stamp duty. Under Article 3 of Law No. 146/1997 and Article 3 of Government Ordinance No. 32/1995, the prepayment of these fees and the attachment of evidence of payment are mandatory prerequisites for filing an appeal; consequently, pursuant to Article 20(3) of Law No. 146/1997 and Article 9 of Government Ordinance No. 32/1995, the court was obligated to annul the appeal as non-stamped due to the appellant's failure to cure this procedural defect even after being summoned to do so.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 lit. g) din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Contestare în anulare for failure to prepay judicial stamp tax: Or, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc anticipat taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, dovada achitării acestora ataşându-se la cerere.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 2659 din 19 octombrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 368 din 9 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Împotriva deciziei nr. 2659 din 19 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat contestaţie în anulare recurentul A., fără a depune, însă, şi dovada plăţii taxei judiciare de timbru şi timbrul judiciar corespunzătoare căii de atac exercitate.
Or, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc anticipat taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, dovada achitării acestora ataşându-se la cerere.
Cum dovada timbrării nu a fost ataşată contestaţiei în anulare, conform dispoziţiilor legale sus menţionate, iar contestatorul nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior, deşi a fost citat cu menţiunea timbrării corespunzătoare, devin aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, în temeiul cărora contestaţia în anulare va fi anulată ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia de netimbrare, invocată din oficiu.
Anulează contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 2659 din 19 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2017.