Peremption of appeal for lack of procedural activity in tax administrative litigation challenging fiscal assessment and installment decisions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's appeal perished, thereby leaving the Court of Appeal's civil judgment of January 26, 2015, which dismissed the taxpayer's claims, definitively in force. The dispute arose from a tax administrative litigation in which a limited liability company challenged a series of decisions by the National Agency for Fiscal Administration, including the annulment of a tax assessment decision, a correction to the date of a tax obligation offset, and the loss of validity of installment payment and deferral arrangements along with associated penalty decisions. The decisive legal basis was Article 416(1) of the Code of Civil Procedure, which stipulates that any appeal perishes automatically if it remains in abeyance for six months due to the fault of the parties, a condition met here as neither party performed procedural acts to interrupt or suspend the peremption period following the suspension of the hearing in January 2017.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) din C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 417 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of appeal for lack of procedural activity in tax administrative litigation challenging fiscal assessment and installment decisions: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la termenul din 20 ianuarie 2017 constatând lipsa nejustificată a părţilor, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost completată, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, a solicitat următoarele:
1. anularea în totalitate a deciziei nr. 1203502/2014 emisă de A.N.A.F. în soluţionarea contestaţiei administrativ fiscale împotriva Deciziei nr. 21508/2014.
2. anularea în parte a Deciziei privind compensarea obligaţiilor fiscale nr. 21508 din 04 martie 2014, comunicată societăţii în data de 02.04.2014, în sensul menţionării datei de 18.02.2014 ca data la care a operat compensarea obligaţiilor fiscale reciproce.
3. Anularea următoarelor decizii: Decizia de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale nr. 388 din 15 aprilie 2014;
4. Decizia 3648/2014 de soluţionare a contestaţiei administrativ fiscale privind decizia nr. 388 din 15 aprilie 2014.
5. Decizia de pierdere a valabilităţii amânării la plată a penalităţilor de întârziere nr. 389 din 15 aprilie 2014.
6. Decizia 3648/2014 de soluţionare a contestaţiei administrativ fiscale privind decizia nr. 389 din 15 aprilie 2014.
7. Decizia referitoare la obligaţii de plată accesorii reprezentând penalităţi nr. 390 din 15 aprilie 2014.
8. Decizia 230/2014 de soluţionare a contestaţiei administrativ fiscale privind decizia nr. 390 din 15 aprilie 2014.
9. anularea parţială a Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. 214 din 15 aprilie 2014, emisă pentru suma de 1.013.240 lei, comunicată societăţii în data de 22.04.2014 şi recalcularea corectă a cuantumului pentru care au fost emise.
10. anularea deciziei nr. 230/2014 de soluţionare a contestaţiei administrativ fiscale privind decizia nr. 214/2014.
Prin sentinţa civilă nr. 155 din 26.01.2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiate excepţiile nulităţii şi inadmisibilităţii, a respins ca neîntemeiată acţiunea, astfel cum a fost modificată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, susţinând că este netemeinică şi nelegală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la termenul din 20 ianuarie 2017 constatând lipsa nejustificată a părţilor, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Datorită faptului că, până la data de 18 septembrie 2017, nici una dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii timp de 6 luni", iar potrivit art. 417 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 416-417 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva sentinţei civile nr. 155 din 26 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 noiembrie 2017.