Supreme Court lack of material jurisdiction for revision petition filed against appellate court decision

Asupra cererii de revizuire de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1918 din 23 noiembrie 2016, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fscal, a admis recursul declarat de pârâta Primăria Moreni, împotriva sentinţei nr. 592 din data de 27 iunie 2016 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa în contradictoriu cu reclamantul A., a casat în parte sentinţa recurată şi în urma rejudecării cauzei: a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta să procedeze la înregistrarea cererii adresate de reclamant la data de 01.02.2016, a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, a menţinut dispoziţiile sentinţei recurate în ceea ce priveşte soluţia privitoare la excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată pentru neparcurgerea procedurii prealabile.

Împotriva acestei decizii A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 483 şi următoarele C. proc. civ.

În motivarea cererii a susţinut faptul că pârâta a încălcat prevederile art. 7 şi art. 2 lit. h), i), f) şi r) din Legea nr. 554/2004, întrucât s-a adresat instituţiei pârâte cu cererea din 01.02.2016 pentru a primi traducerea şedinţei din 28.01.2016 a Consiliului local prin care a contestat hotărârea de la pct. 11, şi de care avea nevoie în format A4 pentru contestare.

La termenul de judecată din data de 8 martie 2017, Curtea, din oficiu a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, excepţie asupra căreia a rămas în pronunţare.

Prin Decizia nr. 360 din 8 martie 2017 Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată din oficiu, a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva Deciziei nr. 1918 din 23 noiembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata Primăria Moreni - prin Primar B., ca inadmisibilă.

Curtea de Apel Ploieşti a reţinut în esenţă următoarele.

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege la punctele 1-11 .

Prin Decizia nr. 1918 din 23 noiembrie 2016, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de pârâta Primăria Moreni, împotriva sentinţei nr. 592 din data de 27 iunie 2016 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa în contradictoriu cu reclamantul A., a casat în parte sentinţa recurată şi în urma rejudecării cauzei: a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta să procedeze la înregistrarea cererii adresate de reclamant la data de 01.02.2016, a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, a menţinut dispoziţiile sentinţei recurate în ceea ce priveşte soluţia privitoare la excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată pentru neparcurgerea procedurii prealabile.

S-a reţinut că revizuentul nu a invocat niciunul din motivele de revizuire prevăzute de art. 511 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., motivele invocate referindu-se la nerespectarea dispoziţiilor art. 7 şi art. 2 lit. h), i), f) şi r) din Legea nr. 554/2004.

Revizuentul şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 483 şi următoarele C. proc. civ., dispoziţii legale care se referă la calea extraordinară de atac a recursului, nu la calea de atac extraordinară a revizuirii.

În concluzie s-a reţinut în mod constant că revizuirea este inadmisibilă în situaţia în care se invocă alte motive decât cele prevăzute expres şi limitativ de lege.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, A. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 360 din 8 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 1 şi 6 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că nu este competentă material cu soluţionarea acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Or, în speţă, Decizia atacată, nr. 360 din 8 martie 2017, a fost pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionarea a cererii de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 360 din 8 martie 2017 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2017.