Retrospective reclassification of court clerks and salary adjustments following successful promotion examination pending post transformation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 14 ianuarie 2014 pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarele A., B., C., D., E., F., au solicitat anularea parţială a Ordinului ministrului justiţiei nr. 4288/C din 14 decembrie 2012 cu privire la data la care urmează a se modifica statele de plată la Tribunalul Arad, Judecătoria Arad şi Judecătoria Ineu în sensul ca modificarea corespunzătoare a statelor de funcţii la aceste instanţe să se facă, în ceea ce le priveşte, începând cu data de 19 decembrie 2011, data promovării examenului de reîncadrare din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia de grefier cu studii superioare, anularea parţială a Deciziei Curţii de Apel Timişoara nr. 10A din 10 ianuarie 2013 cu privire la data la care urmează a se face reîncadrarea pe posturile de grefier cu studii superioare în sensul ca reîncadrarea în funcţia de grefier cu studii superioare să se facă începând cu data de 19 decembrie 2011, data promovării examenului de reîncadrare; obligarea pârâtelor la reîncadrarea pe posturile de grefier cu studii superioare începând cu data de 19 decembrie 2011 data promovării examenului de reîncadrare din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia de grefier cu studii superioare, obligarea pârâtelor la plata diferenţelor salariale dintre salariile plătite de la data naşterii dreptului, respectiv de la data promovării examenului de reîncadrare pe funcţia de grefier cu studii superioare şi până la data la care au fost efectiv reîncadrate pe postul de grefier cu studii superioare, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflaţie până la data plăţii efective, obligarea pârâtelor la plata daunelor interese constând în dobânda legală, în temeiul art. 253 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, calculată în raport cu sumele efectiv plătite, începând cu data naşterii dreptului, respectiv data promovării examenului de reîncadrare şi până la data plăţii efective a diferenţelor de drepturi salariale.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 210/CA/2014 - P.I. din 10 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea formulată de reclamantele A., B., C., D., E., F. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Timişoara şi, în consecinţă, a dispus, anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 4288/C din 14 decembrie 2012 cu privire la data la care urmează a se modifica statele de plată la Tribunalul Arad, Judecătoria Arad şi Judecătoria Ineu în sensul ca modificarea corespunzătoare a statelor de funcţii la aceste instanţe să se facă, în ceea ce le priveşte pe reclamante, începând cu data de 19 decembrie 2011 şi anularea parţială a Deciziei Curţii de Apel Timişoara nr. 10A din 10 ianuarie 2013 cu privire la data la care urmează a se face reîncadrarea reclamantelor pe posturile de grefiere cu studii superioare, în sensul ca reîncadrarea acestora în funcţia de grefier cu studii superioare să se facă începând cu data de 19 decembrie 2011, cu obligarea pârâţilor la reîncadrarea reclamantelor pe posturile de grefier cu studii superioare începând cu data de 19 decembrie 2011, la plata diferenţelor salariale dintre salariile plătite de la data naşterii dreptului, respectiv de la data promovării examenului de reîncadrare pe funcţia de grefier cu studii superioare şi până la data la care vor fi efectiv reîncadrate pe postul de grefier cu studii superioare, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflaţie de la data plăţii efective, precum şi la plata daunelor interese, constând în dobânda legală calculată începând cu data naşterii drepturilor salariale aferente posturilor de grefier cu studii superioare, respectiv data promovării examenului de reîncadrare şi până la data plăţii efective a diferenţelor de drepturi salariale.

De asemenea, au fost obligaţi pârâţii la plata către reclamante a sumei de 1550 RON cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Timişoara au formulat recurs, criticând soluţia instanţei ca netemeinică şi nelegală.

Recurentul Ministerul Justiţiei a solicitat admiterea recursului şi casarea în tot a sentinţei recurate, iar recurenta Curtea de Apel Timişoara a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În susţinerea recursurilor declarate, recurenţii au invocat motivul de nelegalitate reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv aplicarea greşită a normelor de drept material, cu referire expresă la prevederile art. 26 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 39 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivarea în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 10 lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387 din 22 septembrie 2005.

În esenţă, recurenţii au susţinut că, în situaţia în care nu există un post vacant în statul de funcţii şi de personal al instanţei, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului într-unul de nivel imediat superior art. 26 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 - dispoziţii legale aplicabile, având în vedere că actele normative specifice care reglementează profesia de personal auxiliar de specialitate nu conţin dispoziţii referitoare la regimul postului pe care urmează să se promoveze.

Efectul ordinelor ministrului justiţiei de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor judecătoreşti prin transformarea unor posturi ocupate nu este promovarea, ci doar corelarea acestor state de funcţii cu încadrarea persoanelor care ocupă posturile respective conform gradului/treptei/funcţiei dobândite prin examen/concurs.

Potrivit art. 39 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare:

"Candidaţii declaraţi admişi la examenul de promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi la concursul de promovare la instanţe ori parchete superioare, sunt numiţi, în condiţiile legii, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel".

În susţinerea motivelor de recurs, s-a mai arătat că, întrucât nu existau posturi vacante, promovarea personalului auxiliar s-a făcut prin transformarea posturilor din statul de funcţii în care acestea erau încadrate într-unul de nivel imediat superior, iar inexistenţa posturilor a fost reţinută prin Hotărârea Plenului Superior al Magistraturii nr. 1053 din 15 noiembrie 2012, ocazie cu care s-a acordat avizul de transformare a posturilor de personal auxiliar de specialitate cu studii medii în posturi de personal auxiliar de specialitate cu studii superioare.

Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., recurenţii solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat şi, pe cale de consecinţă, casarea în tot a sentinţei pronunţate de instanţa de fond şi respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

4. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, în baza încheierii din data de 28 septembrie 2016.

Prin încheierea din data de 26 ianuarie 2017, completul de filtru a constatat că recursul îndeplineşte condiţiile de regularitate şi de admisibilitate prevăzute de art. 486 şi 487 C. proc. civ. şi l-a admis în principiu, fixând termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, potrivit art. 483 alin. (7) C. proc. civ.

5. Soluţia instanţei de recurs

Examinând legalitatea sentinţei prin prisma motivului de recurs prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel cum a fost dezvoltat de recurenţi, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.

Din examinarea actelor aflate la dosar, Înalta Curte constată că reclamantele au fost angajate iniţial pe posturi de grefier cu studii medii la Tribunalul Arad, Judecătoria Arad şi Judecătoria Ineu, iar după ce au absolvit studiile superioare, au susţinut şi promovat în data de 19 decembrie 2011 examenul de promovare pe postul de grefier cu studii superioare, examen organizat de Curtea de Apel Timişoara.

Deşi au promovat examenul de reîncadrare de pe funcţiile de grefier cu studii medii în funcţiile de grefier cu studii superioare încă din 19 decembrie 2011, numirea lor în noua funcţie s-a făcut mult ulterior, la data de 04 decembrie 2012, conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 4288/C din 14 decembrie 2012 şi Decizia nr. 10/A din 10 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, contestate în cauză.

Înalta Curte constată că, faţă de data de la care recurentul-pârât a recunoscut dreptul de promovare obţinut de reclamanţi, respectiv din data de 19 decembrie 2011, instanţa de fond a constatat în mod corect nelegalitatea Ordinului nr. 4288/C din 14 decembrie 2012 şi a admis cererea de modificare parţială a acestuia, formulată în baza art. 1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Soluţia astfel pronunţată corespunde unei interpretări şi unei aplicări corecte a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ca norme de drept material invocate de recurentul-pârât în dezvoltarea motivului de casare formulat în baza art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Conform acestei reglementări, în situaţia în care promovarea personalului bugetar în funcţie, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii, iar în situaţia în care nu există un post vacant, promovarea se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior.

În sistemul judiciar, dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, prevăd că statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei. În lipsa unor reglementări distincte, modificarea statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor judecătoreşti este supusă aceloraşi dispoziţii normative.

Astfel, atât Legea-cadru nr. 284/2010, cât şi Legea nr. 304/2004 nu prevăd un termen pentru transformarea postului din statul de funcţii, iar întârzierea înregistrată în realizarea acestei proceduri administrative nu poate afecta dreptul la promovarea efectivă, dobândit de intimata-reclamantă la data declarării sale ca fiind admisă la examenul de promovare, prin afişarea rezultatelor finale obţinute la data de 16 martie 2012.

De asemenea, Înalta Curte reţine că prin Hotărârea nr. 1053 din 15 noiembrie 2012 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat avizul conform pentru transformarea posturilor ocupate de către reclamante, la aproape un an de la data organizării examenului, iar prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 4288/C din 14 decembrie 2012, posturile ocupate de reclamante au fost transformate potrivit avizului conform acordat, însă recurentul Ministerul Justiţiei a solicitat doar la data de 13 februarie 2012 Consiliului Superior al Magistraturii, acordarea avizului conform pentru transformarea unor posturi, printre care se regăsesc şi posturile ocupate de către reclamante.

Prin urmare, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, că pârâţii nu au depus diligenţa necesară în vederea reglementării în cel mai scurt timp a situaţiei reclamantelor şi a punerii acestora în drepturile ce li se cuveneau de la data promovării examenului din data de 19 decembrie 2011, iar culpa în această situaţie le aparţine în totalitate. Emiterea actelor administrative în litigiu este nelegală deoarece s-a făcut cu nerecunoaşterea unui drept câştigat de reclamante prin promovarea examenului organizat de Curtea de Apel Timişoara, iar reclamantele au fost prejudiciate astfel prin neplata salariului corespunzător postului de grefier cu studii superioare începând cu data de 19 decembrie 2011.

Dispoziţiile art. 38 alin. (2) şi (4) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot constitui temeiul juridic al ordinului contestat, întrucât acestea reglementează o altă ipoteză juridică şi anume, promovarea prin concurs şi deci nu sunt aplicabile în cazul promovării prin examen, la care a fost declarată admisă intimata-reclamantă.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (2) şi (4) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt declaraţi admişi, în limita posturilor scoase la concurs, candidaţii care au obţinut cel puţin media 7, iar candidaţii care nu au fost admişi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile care se vacantează la instanţa sau parchetul care a organizat concursul, în termen de 6 luni de la publicarea rezultatelor concursului.

Pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor, în art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 567/2004 s-a prevăzut expres că, promovarea în funcţii de execuţie în grade/trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe, se face prin examen, iar la instanţe superioare, se face numai prin concurs, organizat la nivelul curţilor de apel.

Măsura adoptată de recurentul-pârât nu poate fi justificată nici prin acordarea avizului conform de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1053 din 15 noiembrie 2012, deoarece durata şi etapele procedurii administrative de transformare a postului nu pot afecta însăşi existenţa dreptului la promovare efectivă, dobândit de intimaţii-reclamanţi la data afişării rezultatelor finale ale examenului la care au participat.

În acest sens, este relevantă şi Hotărârea nr. 241 din 21 martie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a stabilit că analiza care se efectuează cu ocazia acordării avizului conform pentru modificarea statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor, prin transformarea posturilor de personal auxiliar de specialitate se rezumă la verificarea îndeplinirii a două condiţii cumulative, respectiv ca persoana care ocupă postul propus pentru transformarea să fie declarată admisă la examenul de promovare şi să nu existe posturi vacante în statul de funcţii al instanţei unde funcţionează candidatul, de gradul/treapta ori funcţia în care s-a promovat.

Instanţa de control judiciar constată că, în mod temeinic şi legal instanţa de fond a reţinut că actul administrativ atacat nu a fost emis cu respectarea tuturor condiţiilor instituite de dispoziţiile legale incidente în cauză, fiind ignorat şi principiul comunitar al certitudinii juridice precum şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform cărora, o soluţie dispusă printr-o lege sau prin alt act normativ trebuie implementată cu o claritate şi o coerenţă rezonabilă pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiecţii de drept la care se referă măsurile de aplicare a acestei soluţii.

Astfel, în condiţiile în care recurentul-pârât a dat curs unor interpretări diferite ale aceloraşi prevederi legale, dând naştere astfel unor discrepanţe vădite, în mod judicios a apreciat prima instanţă că are obligaţia, în acord cu cele statuate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza G. c. Ucrainei, de a recurge la abordarea care este mai favorabilă pentru petenţi, respectiv cea în care nu i se pot nega drepturile dobândite, de la data promovării şi a fi de acord cu o altfel de interpretare ar însemna validarea unui tratament discriminator şi nerespectarea egalităţii de şanse, respectiv o diferenţiere între persoane aflate în situaţii similare, unele dintre acestea fiind tratate preferenţial, în baza unor criterii lipsite de obiectivitate şi, drept consecinţă, fără o justificare pertinentă.

În concluzie, se constată că toate criticile recurenţilor sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Prin urmare, nefiind identificate motive de casare a sentinţei, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile declarate în condiţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Timişoara împotriva Sentinţei nr. 210/CA/2014-P.I. din 10 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 mai 2017.

Procesat de GGC - CT