State budget support refusal upheld absent procurement verification

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.06.2014, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 31 din 20 ianuarie 2014 emisă de pârât, prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva Notei din 11.12.2013 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013; anularea Notei din 11.12.2013 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013; obligarea pârâtului la emiterea unei note de încadrare a sa în prevederile O.G. nr. 14/2013 pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare, conform art. 2 alin. (3) din ordonanţa menţionată şi obligarea pârâtului la rambursarea sumei aferente corecţiei de 5% aplicate atât la contractul nr. x/2009, cât şi la contractul nr. x/2007, încheiate în cadrul proiectului SMIS 1142 Axa 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.1.

În şedinţa publică din 15 octombrie 2014, reclamanta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de conformitate cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, prin Sentinţa nr. 3383 din 10 decembrie 2014, a admis cererea reclamantei şi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013, şi a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantei UAT Judeţul Călăraşi formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice-Serviciul Contestaţii Nereguli Fonduri Europene.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe reclamanta UAT Judeţul Călăraşi a formulat recurs, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii şi, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Arată că nu şi-a modificat temeiul invocat în cererea de chemare în judecată, apreciind că sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi nu cele ale art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013.

A criticat soluţia instanţei de fond arătând că nu au fost arătate motivele de fapt şi de drept pentru care a înlăturat cererile sale, nepronunţându-se, în niciun mod, asupra legalităţii şi temeiniciei Deciziei nr. 31 din 20 ianuarie 2014 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, apreciind, în esenţă, că instanţa a făcut o motivare superficială şi nu a ţinut cont de argumentele şi temeiurile sale de drept, analizând cauza doar prin prisma argumentelor pârâtului.

Mai opinează recurenta-reclamantă că instanţa a aplicat greşit normele de drept material şi a interpretat greşit cererea sa şi temeiul de drept, ajungând la concluzii care nu reflectă realitatea de fapt şi de drept şi care nu ţin cont de temeiul de drept al acţiunii, art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 februarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 7.04.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte analizând actele şi lucrările dosarului nu poate primi criticile formulate de recurentă, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., având în vedere faptul că instanţa de fond a prezentat argumentele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei şi care au condus la adoptarea soluţiei în cauză.

Astfel, apare ca neîntemeiată critica recurentei cu privire la faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat, în niciun mod, asupra legalităţii şi temeiniciei Deciziei nr. 31 din 20 ianuarie 2014 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, având în vedere faptul că instanţa de fond a analizat dispoziţiile legale aplicabile cauzei, a stabilit situaţia de fapt a cauzei şi a reţinut că refuzul pârâtului exprimat prin Nota de neîncadrare este justificat, fiind dat cu respectarea prevederilor legale.

Înalta Curte în deplin acord cu considerentele instanţei de primă jurisdicţie constată că adoptarea O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice este aplicabilă numai în cazurile expres prevăzute de actul normativ menţionat.

Astfel, prin actele administrative atacate autoritatea intimată a reţinut că "nu au fost îndeplinite condiţiile pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare, în conformitate cu art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013, respectiv procedura de atribuire nu a făcut obiectul verificării UCVAP".

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi alin. (4) lit. a) din actul normativ indicat "Creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare şi sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecţiilor, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, de la o poziţie distinctă din cadrul titlului 56 "Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare", în situaţiile prevăzute la alin. (4).

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică:

a) numai în cazul contractelor de achiziţie publică, a căror procedură de atribuire a fost iniţiată înainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevăzuţi la art. 1, care a făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, şi pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată;".

Or, aşa cum însăşi recurenta-reclamantă a susţinut prin cererea de chemare în judecată, contractul de consultanţă din 16 octombrie 2009 nu a făcut obiectul verificării UCVAP/CVAP. Se constată că acest contract nu a făcut obiectul verificării, întrucât Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice nu are atribuţii de verificare a contractelor de achiziţie aflate sub pragul valoric prevăzut de art. 124 din O.U.G. nr. 34/2006.

Cu privire la motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că sunt nefondate criticile formulate de recurentă şi vor fi respinse ca atare, având în vedere următoarele considerente.

Se susţine faptul că recurenta-reclamantă nu a solicitat rambursarea sumei reprezentând penalizare în procent de 5% din valoarea contractelor menţionate mai sus, în baza prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013, ci în baza art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013.

Or, Înalta Curte constată că prin actul administrativ atacat s-a reţinut neîndeplinirea în cauză a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013, astfel încât critica recurentei nu poate fi primită, având în vedere că instanţa de fond a analizat în mod corect dispoziţiile legale contestate.

Este evident că dispoziţiile art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013 fac trimitere concretă la situaţia de fapt a cazurilor din alin. (1)-(3) din actul normativ indicat. De altfel, alin. (4) prevede în preambulul dispoziţiei faptul că "Prevederile alin. (1)-(3) se aplică:" şi urmează condiţiile concrete de încadrare în situaţiile strict reglementate de legiuitor, pentru care poate fi aplicată procedura de suportare de la bugetul de stat a creanţelor rezultate din corecţiile financiare şi sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecţiilor.

De altfel, Curtea Constituţională a reţinut în mod constant prin deciziile nr. 414 din 28 mai 2015 şi nr. 811 din 24 noiembrie 2015, că împrejurarea că legiuitorul a condiţionat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare de îndeplinirea anumitor condiţii, printre care şi aceea că procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică să fi făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, reprezintă o măsură legislativă pe deplin justificată, având în vedere sumele considerabile ce trebuie plătite de la bugetul de stat în contul creanţelor stabilite pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.

Pentru aceste motive, Înalta Curte reţine că în mod corect a fost analizată această dispoziţie legală de către instanţa de fond şi, constatând că motivul de casare referitor la aplicarea greşită a normelor de drept material invocat de recurentă este nefondat, Înalta Curte îl va respinge pentru acest considerent.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din Noul C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Călăraşi împotriva Sentinţei civile nr. 3383 din 10 decembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2017.

Procesat de GGC - CL