Appeal annulled for lack of signature and failure to cite valid grounds for cassation in administrative challenge to employment classification norm

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.02.2015, sub nr. x/2/2015, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa:

- să se constate nul sau faptul că actul administrativ unilateral cu caracter normativ emis sub nr. x din 3.07.2009, a fost anulat irevocabil prin Sentinţa civilă nr. 4860 din 2 decembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2009, hotărâre rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4673 din 12 octombrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în caz contrar instanţa să dispună anularea acestuia;

- obligarea pârâtului, la plata unei despăgubiri materiale de 50% din indemnizaţia de încadrare lunară, începând cu data de 1.06.2009 şi până la data de 12.11.2009;

- plata sumei de 5.000 RON cu titlu de daune morale, având în vedere lipsirea abuzivă de drept.

2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 1369 din 14 mai 2015 a respins excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârât, ca neîntemeiată.

A admis excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu, în ceea ce priveşte petitul 1 şi l-a respins ca atare.

A admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârât, în ceea ce priveşte petitul 2 al cererii şi l-a respins ca atare.

A respins ca neîntemeiat petitul 3 al cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 1369 din 14 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A., B. şi C., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în urma rejudecării, admiterea acţiunii.

Recurenţii nu au invocat în drept niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ., republicat, susţinând netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei atacate, reiterând succint susţinerile formulate în faţa instanţei de fond prin răspunsul la întâmpinare.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 februarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

2. Cu privire la cererea de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., în sensul că cererea nu este semnată, cerinţă a cărei neîndeplinire este sancţionată cu nulitatea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., precum şi faptul că cererea nu se încadrează în fapt şi în drept în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac exercitate, sancţiunea fiind aceea de nulitate a recursului, potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ. "Cererea de recurs va cuprinde:

- "semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic", iar dispoziţiile alin. (3) prevăd că "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Înalta Curte constată că cererea de recurs din prezenta cauză nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., în sensul că cererea de recurs nu este semnată, deşi prin raportul comunicat recurentei s-a consemnat existenţa acestei neregularităţi, ce nu a fost îndreptată până la data prezentei examinări.

Având în vedere aspectele menţionate, confirmate de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, prin lipsa semnăturii părţilor care figurează ca titulari ai căii de atac exercitate în cauză.

Ca urmare, nerespectarea cerinţei de formă prevăzute la alin. (1) lit. e) din C. proc. civ. atrage aplicarea sancţiunii nulităţii cererii de recurs prevăzută de art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

În consecinţă, Înalta Curte constată că este întemeiată excepţia nulităţii recursului în raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. e), alin. (3) din C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de A., B. şi C. împotriva Sentinţei civile nr. 1369 din 14.05.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 mai 2017.

Procesat de GGC - CL