Recovery of EU rural development funds for artificially created eligibility conditions under Regulation (EU) No 65/2011

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2/2014 din 08.07.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare şi Pescuit anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 12008 din 09 aprilie 2014 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 04.03.2014, precum şi suspendarea actului administrativ până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 3487 de la 17 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ca nefondată.

Totodată, s-a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării actului administrativ.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi admiterea acţiunii, cu consecinţa anulării Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 12008 din 09 aprilie 2014 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 04.03.2014, arătându-se că sentinţa atacată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Argumentele invocate în faţa instanţei de fond au fost reiterate în recurs ca motive de nelegalitate, subsumate art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

De asemenea, recurenta reclamantă a formulat recurs şi împotriva încheierii din data de 14 ianuarie 2015, solicitând casarea acestei încheieri, cu consecinţa restituirii de îndată a cauţiunii în cuantum de 5903 RON, invocând în drept dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 28 septembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 26 ianuarie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererile de recurs îndeplinesc condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursurile formulate ca fiind admisibile în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a acestora.

Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce urmează.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a supus controlului de legalitate Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 04.03.2014, emis de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin care s-a stabilit în sarcina sa o creanţă bugetară în cuantum total de 590.215,13 RON şi Decizia nr. 25667/24.07.2014, prin care autoritatea pârâtă a respins contestaţia administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare menţionat.

În fapt, se reţine că între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitatea de autoritate contractantă şi S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a fost încheiat, la data de 02.03.2011, Contractul de finanţare nr. C312C011031900058 având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului cu titlul "Achiziţie de utilaje pentru prestări servicii în construcţii de către S.C. A. S.R.L. în localitatea Prundu, judeţul Giurgiu".

Declanşarea verificărilor asupra beneficiarului S.C. A. S.R.L. a fost făcută în urma existenţei unei suspiciuni de creare de condiţii artificiale în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă.

Condiţiile artificiale sunt acele condiţii de eligibilitate sau selecţie create de solicitanţi cu scopul de a se transforma din solicitanţi neeligibili în solicitanţi eligibili, de a spori punctajul obţinut în cadrul criteriilor de selecţie sau de a beneficia de sume/fonduri mai mari.

Neregulile constatate prin actele administrative atacate vizează conduita recurentei - reclamante în derularea Contractului de finanţare nr. C312C011031900058 din 02.03.2011, constând în nerespectarea criteriilor de eligibilitate şi încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, ale Regulamentului CE nr. 2988/1995 şi ale Regulamentului (UE) nr. 65/2011, art. 4 alin. (8), care interzic efectuarea de plăţi către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul procurării unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

În speţă, după cum corect a reţinut instanţa de fond, motivarea actelor administrative contestate şi documentaţia care a stat la baza acestora oferă suficiente elemente care, corelate între ele, conduc la concluzia creării de condiţii artificiale pentru a beneficia de o formă de ajutor necuvenit.

Suspiciunile APDRP referitoare la crearea de condiţii artificiale au fost confirmate de constatările DLAF, în urma verificărilor efectuate (a declaraţiilor luate asociatului unic, documentelor care dovedesc capacitatea şi sursa de finanţare, asigurarea cofinanţării proiectului).

Astfel, s-a constatat că proiectul a fost promovat, susţinut şi controlat de A. şi B., care au asigurat atât în nume personal cât şi prin intermediul altor societăţi comerciale la care erau administratori spaţiul destinat sediului social, terenul destinat investiţiei, fonduri care să dovedească capacitatea şi sursele de finanţare aferente proiectului, ceea ce contravine unuia din obiectivele operaţionale ale măsurii 312, respectiv încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate în special de către tineri şi femei (solicitantul societate comercială cu răspundere limitată cu asociat unic de sex feminin cu vârsta de sub 40 de ani la data depunerii cererii de finanţare, constituind şi un criteriu de selecţie).

Instanţa de control judiciar reţine că nici la fond şi nici în recurs nu au fost aduse argumente suplimentare şi pertinente sau dovezi care să combată constatările referitoare la neregulile stabilite de autoritatea pârâtă în cuprinsul actelor contestate, fiind făcute doar afirmaţii fără temei legal şi probator referitoare la respectarea obligaţiilor legale şi contractuale asumate.

Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 prevede că:

"Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunţată în cauza C - 434/12 Slancheva sila C. împotriva D. direktor na E. fond "F." G. agentsia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că:

"1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare."

Curtea apreciază că, în cauză, în mod corect a fost dovedită, pe situaţia de fapt, îndeplinirea condiţiilor care contravin obiectivelor schemei de ajutor, atât sub aspectul elementelor obiective cât şi subiective.

Luând în considerare cele constatate de echipa de control, dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice cât şi clauzele contractului de finanţare semnat fără obiecţiuni de Reclamantă, este evident că beneficiarul a încălcat următoarele dispoziţii:

Articolul 1 din Contractul de finanţare:

"1(2) Beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul de Finanţare şi anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.

Cererea de finanţare depusă de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultată în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare şi implementare, face parte integrantă din contract şi este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2(8)."

Articolul 1 din Anexa I la Contractul de finanţare:

"1(1) Beneficiarul se obligă să execute Proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de finanţare astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate şi în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de implementare.

Articolul 3 din Anexa 1 la Contractul de finanţare:

"3(1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial proiectul.

Modificările substanţiale sunt acelea care afectează condiţiile de implementare, respectiv de punere în aplicare a proiectului sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau colectivităţi publice; modificări care pot rezulta dintr-o schimbare în natură a proprietăţii, a amplasamentului, a unor elemente iniţiale caracteristice proiectului, etc.

Dacă Autoritatea Contractantă constată că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi) îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat".

- art. 11(3) din Anexa l a contractului:

"În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului (...), precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea Contractului, de plin drept (...). În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă."

- art. 17(1) din Anexa I a contractului:

"Prin neregulă în accepţiunea prezentului contract se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare (...), precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect obţinerea unor avantaje nejustificate şi, în acelaşi timp, prejudicierea bugetului general al CB sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional."

- art. 17(3) din Anexa I a contractului:

"Dacă Autoritatea Contractantă stabileşte că actele/faptele Beneficiarului au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile în situaţia în cauză, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea avantajului, va proceda în consecinţă, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie la retragerea acestuia".

Toate aceste neregularităţi au fost consemnate în Procesul-verbal de constatare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 7346 din 04 martie 2014, întocmit în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 şi ale H.G. nr. 875/2011.

Prin semnarea Contractului de Finanţare, beneficiarul şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care Art. 11(3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă.

Înalta Curte nu poate primi nici susţinerile recurentei referitoare la inexistenţa prejudiciului.

Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 "neregula reprezintă "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Totodată, art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 dispune că: "În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21, în scopul recuperării creanţei bugetare rezultate din nereguli, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel."

Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Potrivit celui de al treilea şi celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, "[...] trebuie combătute în toate domeniile acţiunile de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităţilor" şi, în această privinţă "În conformitate cu prezentul regulament, normele sectoriale conţin dispoziţii cu privire la abateri, precum şi la măsurile şi sancţiunile administrative pentru sancţionarea acestora".

În temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, "orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, prin obligaţia de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parţială a garanţiei constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primirii unui avans".

Din enunţarea prevederilor de mai sus reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea însăşi a unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a banilor acordaţi atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar şi furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu stricteţe a condiţiilor de realizare a obiectivului subvenţionat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenţiei de plată a unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.

În ceea ce priveşte recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva încheierii din data de 14 ianuarie 2015 prin care Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea de restituire a cauţiunii şi a dispus restituirea cauţiunii către reclamantă după rămânerea definitivă a Sentinţei nr. 3487 din 17 decembrie 2014, Înalta Curte constată că este nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 1064 alin. (1) şi (4) C. proc. civ.:

"Art. 1.064. - (1) Cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.

(2) Cauţiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptăţit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauţiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviinţarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.

(3) Instanţa se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare. încheierea pronunţată de una dintre secţiile înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

(4) Dacă cererea pentru care s-a depus cauţiunea a fost respinsă, instanţa va dispune din oficiu şi restituirea cauţiunii."

Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că restituirea cauţiunii este condiţionată de existenţa unei hotărâri definitive prin care s-a soluţionat procesul în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea.

În contextul prevederilor legale sus arătate, susţinerile şi criticile recurentei pe acest aspect nu pot fi primite, fiind nefondate.

Întrucât dispoziţiile privitoare la restituirea cauţiunii leagă această măsură de momentul rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în litigiul în care s-a stabilit cauţiunea, soluţia pronunţată de instanţa de fond este corectă şi legală.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar şi susţinerile părţilor, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursurile declarate de reclamantă ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de S.C. A. S.R.L. împotriva Sentinţei nr. 3487 din 17 decembrie 2014 şi a încheierii din 14 ianuarie 2015 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2017.

Procesat de GGC - NN