Judicial suspension of appeal proceedings pending CJEU reference on environmental tax restitution obligations

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, la data de 4.06.2014, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, în numele şi pentru Serviciul Fiscal Orăşenesc Bicaz a solicitat să se dispună obligarea pârâtei la restituirea timbrului de mediu în cuantum de 17.035 RON.

Pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, în numele şi pentru Serviciul Fiscal Orăşenesc Bicaz, reprezentată prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ a formulat cerere de chemare în garanţie a Administraţiei Fondului pentru Mediu, solicitând admiterea cererii şi obligarea acestei instituţii la restituirea timbrului de mediu către reclamantă.

Prin Sentinţa civilă nr. 1846/C din 20.11.2014 pronunţată de Tribunalul Neamţ s-a admis acţiunea principală formulată de reclamanta A. S.R.L. şi a fost obligată pârâta în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, în numele şi pentru Serviciul Fiscal Orăşenesc Bicaz să restituie reclamantului suma de 17.035 RON reprezentând timbru de mediu, precum şi dobânda fiscală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării, 26.02.2014 şi până la momentul plăţii efective a obligaţiei. A fost admisă şi cererea de chemare în garanţie a Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ - Serviciul Fiscal Orăşenesc Bicaz în numele şi pentru Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, criticând-o ca nelegală şi netemeinică.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea de şedinţă de la 22 iunie 2015, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, a dispus suspendarea judecării recursului promovat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, în numele şi pentru Serviciul Fiscal Orăşenesc Bicaz împotriva Sentinţei civile nr. 1846/C/20.11.2014 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2014, până la soluţionarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a cauzei B. (C - 73/2015).

3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din 22 iunie 2015 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ - Serviciul Orăşenesc Bicaz în numele şi pentru Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi a formulat recurs, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, solicitând admiterea recursului, cu consecinţa casării sentinţei recurate, în sensul respingerii cererii de suspendare a judecării recursului.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27.01.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 28.03.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu încheierea atacată şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constată că motivul de casare invocat de recurentă nu poate fi primit, considerent pentru care recursul formulat va fi respins, ca nefondat, având în vedere următoarele:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Principala critică adusă de recurentă hotărârii pronunţate de instanţa de fond vizează faptul că motivele reţinute de instanţa de fond nu se încadrează în situaţia reglementată de art. 412 din C. proc. civ., precum şi că soluţia în pricina dedusă judecăţii nu atârnă de existenţa unui drept ce face obiectul unei alte judecăţi.

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. "Instanţa poate suspenda judecata: când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;".

Or, analizând încheierea de şedinţă atacată, Înalta Curte reţine că instanţa de recurs a dispus (având în vedere sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza B., dosar C-73/2015, în contradictoriu cu Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Administraţia Financiară Bihor), în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a cauzei B. (C-73/2015).

Înalta Curte reţine că instanţa de recurs a dispus, în limitele facultative prevăzute de lege, suspendarea judecării cauzei, apreciind asupra cererii de suspendare formulată în cauză.

Verificând stadiul soluţionării cauzei C-73/2015, Înalta Curte reţine că, la momentul soluţionării recursului formulat împotriva încheierii de suspendare, subzistă temeiurile suspendării dispuse prin încheierea de şedinţă atacată, iar considerentele instanţei de recurs, care a apreciat asupra legăturii dintre cauze, precum şi asupra oportunităţii suspendării judecăţii, sunt menţinute de această instanţă.

Înalta Curte reţine că deşi recurenta invocă motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în fapt nu invocă o încălcare a unei reguli de procedură a cărei nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, ci argumentele prezentate, în susţinerea motivului de casare, converg către criticarea atributului instanţei de a aprecia asupra suspendării unei cauze, când se apreciază necesară dezlegarea dată de o altă instanţă asupra unei cauze, care face obiectul unei alte judecăţi, dar de a cărei dezlegare depinde, în tot sau în parte, dezlegarea cauzei asupra căreia este învestită să se pronunţe.

Înalta Curte reţine că acest atribut al instanţei, de suspendare facultativă, nu poate fi cenzurat de Înalta Curte, decât în măsura existenţei unei încălcări/abateri de la lege şi, constatând că nu este incident cazul de casare invocat în susţinerea recursului, va respinge, ca nefondat, recursul formulat.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ - Serviciul Fiscal Orăşenesc Bicaz împotriva încheierii de şedinţă de la 22 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2017.

Procesat de GGC - NN