Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1656/2017 AI generated

Hospital manager's status as inactive company administrator does not trigger statutory incompatibility absent actual exercise of management functions

Case Number Decizia nr. 1656/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the National Integrity Agency (ANI), upholding the lower court's order to annul the contested assessment report and ordering ANI to pay 2,000 RON in litigation costs to the appellant. The dispute concerned whether the individual, who served as the interim manager of a public county emergency hospital, violated the regime of incompatibilities by simultaneously holding the position of administrator at a limited liability company. The decisive legal issue was the interpretation of Article 180(1)(b) of Law No. 95/2006, which prohibits the "exercise" of any other management function or activity. The court held that the mere formal retention of the administrator title did not constitute a violation, as the company was in temporary inactivity, filed zero-value tax declarations, and the individual did not perform substantive management acts, thereby distinguishing between "holding" and "exercising" a function.

Legislator headnote

AI generated

art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 alin. (7) din C. proc. civ, art. 176 din Legea nr. 95/2006, art. 180 alin. (1) din Legea nr. 95/2006; Hospital manager's status as inactive company administrator does not trigger statutory incompatibility absent actual exercise of management functions: The dispute concerned whether the individual, who served as the interim manager of a public county emergency hospital, violated the regime of incompatibilities by simultaneously holding the position of administrator at a limited liability company. The decisive legal issue was the interpretation of Article 180(1)(b) of Law No. 95/2006, which prohibits the "exercise" of any other management function or activity. The court held that the mere formal retention of the administrator title did not constitute a violation, as the company was in temporary inactivity, filed zero-value tax declarations, and the individual did not perform substantive management acts, thereby distinguishing between "holding" and "exercising" a function.

Keywords

AI generated
hospital liability management report holding company legal status limited liability company retention of title

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 din C. proc. civ.

Legal basis for dismissing the appeal as unfounded in the dispositive.

art. 453 alin. (1) din C. proc. civ.

Basis for ordering the appellant to pay litigation costs to the respondent.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 9 octombrie 2014 pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 24 septembrie 2014 emis de pârâtă, prin care s-a constatat că a încălcat regimul incompatibilităţilor în perioada 8 februarie 2013 - 24 aprilie 2014, întrucât a exercitat concomitent funcţia de manager interimar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi funcţia de administrator al S.C. B. S.R.L., precum şi în perioada 18 aprilie 2014 - 22 mai 2014, având în vedere că a exercitat concomitent funcţia de manager interimar al Spitalului Judeţean Mureş şi funcţia de administrator al societăţii B. S.R.L., încălcând dispoziţiile art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 54 din 22 mai 2015, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, şi a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/24.09.2014 întocmit de pârâtă.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă susţine că hotărârea instanţei de fond este nelegală, întrucât în mod greşit s-a reţinut că în cauză nu sunt întrunite condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Se arată, contrar celor reţinute de instanţa de fond, că rezultă fără echivoc din modalitatea de redactare a dispoziţiilor art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, faptul că legiuitorul a stabilit foarte clar care sunt incompatibilităţile funcţiei de manager de spital, una dintre acestea fiind calitatea de administrator la o societate comercială, fiind fără relevanţă dacă societatea a desfăşurat sau nu activitate, dacă a realizat sau nu venituri, întrucât legiuitorul nu a făcut niciun fel de distincţie între societăţile care derulează activităţi şi cele care, deşi sunt înregistrate oficial, nu derulează activităţi.

Regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de legislaţia în vigoare, legea interzicând cumulul de calităţi/funcţii necondiţionat de întocmirea altor acte juridice.

Se susţine că reclamantul a ignorat prevederile legale menţionate, întrucât nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieşi din starea de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităţilor.

Recurenta arată că la momentul pronunţării soluţiei, instanţa a ignorat faptul că, potrivit adresei din 12 iunie 2014 a ONRC, la data de 20.04.2013 a încetat suspendarea temporară a activităţii, astfel că societatea a devenit activă.

Situaţiile financiare aferente perioadei 20.04.2013 - 22.05.2014 fac pe deplin dovada că, din moment ce au fost semnate de administratorul societăţii, acesta şi-a exercitat prerogativele funcţiei de administrator, asumându-şi veridicitatea şi legalitatea datelor înscrise în cuprinsul acestor documente.

Din analiza conţinutului cererii înregistrate la ONRC sub nr. 9642 din 21 februarie 2014, rezultă că intimatul reclamant a solicitat, în calitate de administrator şi asociat unic al societăţii înregistrarea modificărilor conform actului constitutiv actualizat, precum şi înscrierea menţiunilor privind noul administrator.

Potrivit evidenţelor ONRC, intimatul-reclamant figurează deţinând funcţia de administrator şi calitatea de asociat unic al S.C. B. S.R.L., de la data de 16.06.2009 până la data de 22.05.2014, iar asociat cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 50% din capitalul social, de la data de 22.05.2014 până la data de 29.05.2014.

În concluzie, se arată că în mod corect au fost identificate în Raportul de evaluare elemente privind existenţa stării de incompatibilitate.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond.

Susţine că simpla deţinere a funcţiei de administrator la o societate care nu desfăşoară nicio activitate nu împietează asupra modului de desfăşurare a activităţii manageriale în cadrul spitalului, motiv pentru care legiuitorul a folosit în mod expres noţiunea de exercitare şi nu pe aceea de deţinere a funcţiei de administrator.

Este de principiu faptul că poţi deţine funcţia de administrator şi să nu o exerciţi, la fel cum poţi să nu deţii această funcţie, însă în fapt să exerciţi activităţi de manager.

Intimatul arată că simpla depunere a declaraţiei fiscale cu valoare zero reprezintă o simplă formalitate şi nu poate fi apreciată ca o activitate de conducere a societăţii, aşa cum nici cererea adresată ORC de modificare a menţiunilor de înlocuire a administratorului statutar nu poate fi calificată ca fiind un act de exercitare a funcţiei de administrator.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 ianuarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 24.03.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, raportat la motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele ce urmează:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Instanţa de recurs reţine că, prin acţiunea introductivă, reclamantul a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/24.09.2014 emis de pârâtă, prin care s-a constatat că a încălcat regimul incompatibilităţilor în perioada 8.02.2013 - 24.04.2014, întrucât a exercitat concomitent funcţia de manager interimar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi funcţia de administrator al S.C. B. S.R.L., precum şi în perioada 18.04.2014 - 22.05.2014, având în vedere că a exercitat concomitent funcţia de manager interimar al Spitalului Judeţean Mureş şi funcţia de administrator al societăţii B. S.R.L., nerespectând dispoziţiile art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006.

Se constată că interpretarea dată de instanţa de primă jurisdicţie dispoziţiilor art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 este în sensul urmărit de legiuitor.

În conformitate cu prevederile art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii "(1) Funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu: b) exercitarea oricărei activităţi sau funcţii de manager inclusiv cele neremunerate."

Instanţa de fond a analizat actul administrativ atacat, prin raportare la cele două perioade reţinute în Raportul de evaluare, precum şi prin interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor invocate ca fiind încălcate, la situaţia de fapt dedusă judecăţii.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 176 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii stabilesc condiţiile de ocupare a funcţiei de manager al unui spital public, iar prin art. 1 din anexa nr. 1 pct. II din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1384/2010 se stabileşte "obiectul contractului" de management.

Prin dispoziţiile art. 180 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 legiuitorul a stabilit care sunt incompatibilităţile funcţiei de manager de spital, fiind respectat principiul proporţionalităţii, în limitele aduse exercitării unei profesii şi a echilibrului între scopul urmărit de legiuitor şi interesele concrete corespunzătoare scopului urmărit.

Prin Deciziile nr. 844/2015 şi nr. 190/2017, Curtea Constituţională a reţinut că legiuitorul a avut în vedere aceste limitări, deoarece funcţia de manager presupune gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi băneşti ale spitalului, astfel încât interesul general urmărit a privit buna gestionare a banilor publici folosiţi pentru realizarea unui sistem de sănătate eficient economic, pus în slujba cetăţeanului.

Or, plecând de la acest context, în mod corect instanţa de primă jurisdicţie a analizat sensul sintagmei "a exercita" cuprinsă în art. 180 alin. (1) lit. b) din actul normativ în discuţie, pentru a se putea stabili, cu certitudine, dacă reclamantul a încălcat regimul incompatibilităţilor în perioadele reţinute în Raportul de evaluare contestat.

Astfel, Înalta Curte, în deplin acord cu cele reţinute de instanţa de fond, constată că prin utilizarea sintagmei de "exercitare a funcţiei" legiuitorul a înţeles să acopere situaţiile de fapt, concrete, în care o persoană numită în funcţia de manager exercită orice altă activitate sau funcţie de manager. De aceea, instanţa trebuie să verifice, iar instanţa de primă jurisdicţie a verificat întocmai, dacă reclamantul a îndeplinit atribuţiile specifice funcţiei de administrator în perioadele reţinute în Raportul de evaluare contestat, perioade în care a deţinut funcţia de manager interimar de spital.

Înalta Curte reţine că din actele dosarului rezultă că, în perioada 20.04.2010 - 20.04.2013, S.C. B. S.R.L. s-a aflat în inactivitate temporară, împrejurare din care se poate prezuma că reclamantul nu a exercitat funcţia de administrator al societăţii.

Faptul că au fost depuse declaraţii fiscale cu valoare zero atestă lipsa activităţii societăţii, nefiind vorba despre o activitate de conducere a societăţii.

Nu poate fi reţinută susţinerea recurentei pârâte conform căreia instanţa de fond a analizat superficial înscrisurile depuse în probaţiune, fiind ignorată adresa din 12 iunie 2014 a ORC din care rezultă că la data de 20.04.2013 a încetat suspendarea temporară a activităţii. societatea devenind activă.

Sub acest aspect, instanţa de control judiciar reţine că potrivit declaraţiei fiscale 100, existentă la dosarul de fond, fila 161, societatea nu a desfăşurat activitate în anul 2014, iar cererea reclamantului adresată Oficiului Registrului Comerţului, în calitate de asociat unic şi nu de administrator, privind înregistrarea modificărilor la actul constitutiv al S.C. B. S.R.L., a menţiunii privind noul administrator al acesteia, (din 13.03.2014), confirmă faptul că intimatul-reclamant nu se află în ipoteza reglementată de dispoziţiile art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006.

În mod corect prima instanţă a considerat că respectiva cerere nu reprezintă un act de exercitare a funcţiei de administrator, în raport cu calitatea în care intimatul reclamant a formulat cererea, dar şi cu finalitatea acesteia.

Se arată în finalul cererii de recurs că în mod corect şi legal au fost identificate în Raportul de evaluare elemente privind existenţa stării de incompatibilitate, în sensul art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, deoarece reclamantul a deţinut concomitent următoarele funcţii: în perioada 8.02.2013 - 24.04.2014, funcţia de manager interimar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi funcţia de administrator al S.C. B. S.R.L., precum şi în perioada 18.04.2014 - 22.05.2014, funcţia de manager interimar al Spitalului Judeţean Mureş şi funcţia de administrator al societăţii B. S.R.L.

Susţinerea nu poate fi reţinută în soluţionarea favorabilă a căii de atac, din moment ce textul de lege invocat se referă în mod expres la exercitarea şi nu la deţinerea concomitentă a funcţiilor, iar din probele administrate în cauză nu a rezultat exercitarea de către intimatul reclamant a funcţiei de administrator al societăţii B. S.R.L.

Constatând că sentinţa este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., întrucât instanţa de fond în mod corect a dispus anularea Raportului de evaluare emis de recurenta-pârâtă, soluţia primei instanţe va fi menţinută de Înalta Curte şi, pe cale de consecinţă, recursul va fi respins, ca nefondat.

Văzând cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul-reclamant, raportat la soluţia dată de instanţa de recurs, în temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată către intimat.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 54 din 22 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata sumei de 2000 RON către intimatul A., reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2017.

Procesat de GGC - NN