Eligibility of non-contractual service expenses in cross-border cooperation programs and mandatory financial corrections for non-eligible funding

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 30 august 2013, reclamantul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru graniţa România - Bulgaria în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene - Serviciul Urmărire şi Recuperare Creanţe Nereguli a formulat, în termen legal, în temeiul dispoziţiilor art. 7 şi 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, contestaţie împotriva Deciziei comisiei de soluţionare a contestaţiei nr. 52 din 04 martie 2013 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia nr. 1665 din 07 februarie 2013, solicitând admiterea contestaţiei, anularea Deciziei comisiei de soluţionare a contestaţiei nr. 52 din 04 martie 2013, precum şi anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. CA-4290 din 19 ianuarie 2013.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 3982 din 11 decembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru graniţa România - Bulgaria, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei nr. 3982 din 11 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru graniţa România - Bulgaria, invocând motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ., republicat, solicitând casarea hotărârii atacate iar, pe fond, admiterea acţiunii.

Reclamanta a arătat, în esenţă, că instanţa de fond în mod eronat a apreciat că a fost efectuată o plată necuvenită pentru o perioadă de 35,5 zile de lucru consemnate în fişele de pontaj pentru activităţile de primire, evaluare şi raportare a propunerilor aferente Programului Phare CBC 2006, activităţi care nu sunt prevăzute în termenii de referinţă ai contractului de servicii Phare RO 2005/017-553.01.04.01 încheiat cu autoritatea contractantă MDRAP în luna noiembrie 2007, plată în valoare de 6390 euro (35,5 zile x 180 euro/zi).

Pe parcursul derulării contractului de servicii BRCT Călăraşi a prestat serviciile în conformitate cu activităţile prevăzute în Anexa II - termeni de referinţă şi în deplină concordanţă cu cele menţionate în Anexa III - Organizare şi metodologie, urmărindu-se calendarul activităţilor conform planificării acestora.

Conform art. 3 din contractul de servicii, valoare acestuia este stabilită în euro în baza cuantumului maxim al onorariilor care urmează să fie acordate experţilor puşi la dispoziţie de contractant prestarea serviciilor, a cheltuielilor ocazionale, precum şi a celor legate de verificarea cheltuielilor precizate la detalierea bugetului.

Activitatea prestată a fost prevăzută de la început în contractul de servicii şi anexele aferente, chiar dacă nu a fost precizat în mod expres în Programul Phare CBC 2006. Toate activităţile derulate sunt în conformitate cu prevederile Anexei II Termeni de referinţă şi Anexei III - Organizare şi metodologie, prevederi aplicabile contractului în cauză. Cum sfera de acţiune a serviciilor din contract este cea prevăzută de termenii de referinţă, cheltuielile aferente desfăşurării acestor activităţi sunt eligibile şi au fost decontate integral pe parcursul derulării contractului de servicii.

4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În cauză s-a întocmit Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului la 24 octombrie 2014, după comunicarea cererii de recurs către intimat la 13 mai 2014 şi după depunerea de către acesta a întâmpinării la 22 mai 2014.

Raportul realizat în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 20 ianuarie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ. Atât recurentul, cât şi intimatul nu au depus puncte de vedere asupra raportului comunicat.

Prin încheierea de şedinţă din data de 09 iunie 2015, completul de filtru a constatat, analizând conţinutul raportului întocmit, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului, în şedinţă publică, pentru data de 03 noiembrie 2015.

La termenul din 03 noiembrie 2015, instanţa, în lipsa părţilor a pus în discuţie din oficiu necesitatea suspendării judecării cauzei până la pronunţarea unei hotărâri de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele C-260/2014 şi C-261/2014.

Prin încheierea de şedinţă din 03 noiembrie 2015 s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea celor două cauze aflate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Prin referatul din data de 24 octombrie 2016 s-a constatat că cele două cauze aflate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care au condus la suspendarea prezentei cauze au fost soluţionate, considerente pentru care s-a dispus acordarea unui termen la data de 02 mai 2017 pentru reluarea judecăţii.

5. Apărările formulate în cauză

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a depus întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu motivarea că au fost desfăşurate activităţi care nu au fost prevăzute în termenii de referinţă, rezultând cheltuieli neeligibile decontate în cadrul proiectului în sumă de 6.390 euro.

Urmare a verificărilor efectuate de autoritatea de audit s-au constatat prestări de servicii de tip evaluare program Phare CBC 2006 în cadrul unor activităţi care nu sunt cuprinse în termenii de referinţă, defalcate pe zile de pontaj, în contul unor experţi cheie.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Criticile reclamantului pot fi subsumate dispoziţiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

În speţă, la data de 30 noiembrie 2007 s-a semnat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (în prezent MRDT) în calitate de autoritate contractantă şi Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi (BRCT), un contract ce cuprinde mai multe anexe, în cadrul Anexei I fiind cuprinşi Termenii de referinţă. Obiectul contractului constă în a oferi sprijin administrativ pentru pregătirea, monitorizarea şi evaluarea cu succes a schemei de granturi 2005, creşterea conştientizării şi informării potenţialilor aplicanţi despre Programul Phare 2006 şi asistarea acestora în pregătirea proiectelor, precum şi închiderea schemei de granturi FCPM RO-BG 2004.

Problema esenţială care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau nu o neregulă, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în derularea contractului de servicii RO 2005/017-535.01.01, încheiat de MRDAP cu reclamantul BRCT Călăraşi.

Cu privire la existenţa abaterilor menţionate de pârât în cererea de recurs

Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 defineşte "neregula" ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Se observă astfel, că pentru a fi în prezenţa unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acţiunea/inacţiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale şi ale contractului de finanţare, precum şi un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

Or, în speţă în mod corect a statuat instanţa de fond că au existat încălcări ale contractului de servicii RO 2005/017-535.01.01, încheiat de MRDAP cu reclamantul BRCT Călăraşi, deoarece au fost solicitate spre decontare servicii care nu corespund termenilor de referinţă ce stabilesc obiectul contractului.

Înalta Curte reţine că prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. CA-4290 din 19 ianuarie 2013 emis de MRDAP s-a constatat că beneficiarul contractului a efectuat cheltuieli neeligibile prin plata unor activităţi care nu se regăsesc în anexele contractului de servicii - Condiţii generale şi termeni de referinţă.

Astfel, din documentele depuse la dosarul instanţei de fond rezultă că au fost efectuate plăţi pentru un număr de trei experţi pentru evaluarea proiectelor depuse pentru Programul Phare CBC 2006, deşi acestea nu erau cuprinse în obiectul contractului.

Aceste aspecte nu sunt contestate de reclamant care a arătat în cuprinsul adresei din 18 iunie 2012 că singurul program în cadrul căruia se mai puteau face depuneri de proiecte la momentul semnării contractului era Phare CBC RO-BG 2006. S-a arătat că această activitate a fost prevăzută de la început în contractul de finanţare, chiar dacă acest lucru nu s-a precizat expres.

Aşa fiind, Înalta Curte urmează să înlăture apărarea reclamantului că a respectat contractul încheiat cu MRDAP, deoarece beneficiarul a extins serviciile prestate, admiţând fără echivoc că au fost decontate sume pentru activităţi care nu erau precizate în termenii de referinţă.

În consecinţă, au fost încălcate dispoziţiile art. 9 din contractul de servicii RO 2005/017-535.01.01, precum şi Anexa I - Condiţii generale pentru contractele de servicii finanţate din Bugetul General al Comunităţii Europene şi Anexa II - Termenii de referinţă, aceste încălcări subsumându-se art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

ii) Cu privire la existenţa unui prejudiciu

Având în vedere că plăţile pentru activităţile ce au depăşit obiectul contractului au fost considerate cheltuieli neeligibile, fiind decontate din fonduri europene, este neîndoielnic că acestea constituie un prejudiciu în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Ca argument de text pot fi invocate şi dispoziţiile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora: "(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli".

În acest context, aplicarea unor corecţii financiare este obligatorie în temeiul art. 52 din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit căruia: "(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi autorităţile de certificare au obligaţia aplicării corecţiilor financiare, pe baza titlurilor de creanţă emise de autorităţile competente prevăzute la art. 20."

De asemenea, corecţiile financiare vor fi aplicate potrivit dispoziţiilor art. 98 alin. (1) şi (2) din Regulamentul CE 1083/2006, conform cărora: "(1) Este în primul rând responsabilitatea statelor membre să caute neregularităţile, să ia măsuri atunci când se constată o schimbare importantă care afectează natura sau condiţiile de aplicare sau de control al operaţiunilor sau al programelor operaţionale şi să procedeze la corecţiile financiare necesare. (2) Statele membre procedează la corecţiile financiare necesare pentru neregularităţile individuale sau sistemice constatate în operaţiunile sau în programele operaţionale. Corecţiile la care procedează statele membre constau în anularea totală sau parţială a participării publice pentru programul operaţional. Statele membre ţin seama de natura şi de gravitatea neregularităţilor şi a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri." iii) Temeiul legal al soluţiei pronunţate de Înalta Curte

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmează să respingă, ca nefondat, recursul formulat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru Graniţa România - Bulgaria împotriva sentinţei civile nr. 3982 din 11 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 mai 2017.

Procesat de GGC - CT