Judge Secondment Restoration Upheld; Challenging Court's Appeal Rejected as Unfounded

Deliberând asupra prezentei contestaţii, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Hotărârea supusă controlului judecătoresc

Prin Hotărârea nr. 89 din 2 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis contestaţia formulată de doamna A., judecător cu grad profesional de tribunal în cadrul Judecătoriei Aleşd, împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 şi, în consecinţă, detaşarea sa la Tribunalul Bihor, începând cu data de 15.02.2017 şi până la data de 28.06.2017.

Pentru a hotărî în acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere că prin Hotărârea nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus detaşarea doamnei judecător A., de la Judecătoria Aleşd, la Tribunalul Bihor, pe o perioadă de 6 luni, începând cu dara de 01.01.2017.

Ulterior, preşedintele Judecătoriei Aleşd a solicitat revocarea Hotărârii nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secţiei pentru judecători, iar prin Hotărârea nr. 29 din 17 ianuarie 2017, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis solicitarea preşedintelui Judecătoriei Aleşd privind revocarea Hotărârii nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus detaşarea doamnei judecător cu grad profesional de tribunal A., de Ia Judecătoria Aleşd la Tribunalul Bihor, aceasta urmând să-şi desfăşoare activitatea la Judecătoria Aleşd începând cu data de 18.01.2017.

În ceea ce priveşte calificarea cererii introduse de doamna judecător A., Plenul a reţinut că aceasta are caracterul unei contestaţii, fiind formulată de un judecător împotriva hotărârii de secţie privind cariera şi drepturile sale, competenţa de soluţionare aparţinând Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe fondul cererii, s-au reţinut prevederile art. 58 alin. (1) şi 2) din Legea nr. 303/2014 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din analiza cărora rezultă că detaşarea se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea instituţiilor în cadrul cărora poate fi detaşat judecătorul şi nu la solicitarea judecătorului respectiv.

La rândul ei, cererea de revocare a detaşării ar trebui formulată de instituţie, iar nu de judecător.

În speţă, contestaţia adresată Consiliului Superior al Magistraturii a fost formulată de doamna judecător, însă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în situaţii similare, a analizat, în temeiul art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, contestaţiile magistraţilor împotriva hotărârilor secţiei de respingere a detaşării.

De asemenea, practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie admite posibilitatea judecătorului vizat de o procedură de detaşare de a formula el însuşi eventuale căi de atac în cazul în care solicitările de detaşare formulate de instituţii ale statului şi care îl vizează sunt respinse de Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe fond, Plenul a apreciat întemeiate argumentele contestatoarei, în sensul că hotărârea revocată intrase în circuitul civil.

Din cuprinsul acesteia rezultă că măsura detaşării şi-a produs efectele pe perioada 1 ianuarie 2017 - 18 ianuarie 2017, interval de timp în care doamna judecător a funcţionat în mod efectiv ca judecător detaşat la Tribunalul Bihor, a participat la şedinţe de judecata, a pronunţat hotărâri judecătoreşti.

În ceea ce priveşte hotărârea a cărei revocare s-a dispus, s-a reţinut că Decizia nr. 433/2004 a Curţii Constituţionale a calificat hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera judecătorilor ca fiind acte administrative, astfel încât, cu privire la revocabilitatea unui asemenea act sunt incidente prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Din cuprinsul acestui text de lege rezultă că hotărârea de detaşare nu putea fi revocată decât cel mult până la data de 1 ianuarie 2017, dată de la care şi-a produs toate efectele şi a intrat în circuitul civil. Singura modalitate în care această hotărârea mai putea fi desfiinţată după această dată era doar în faţa instanţei de contencios administrativ în condiţiile Legii nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru aceste motive, Plenul a admis contestaţia formulată de doamna judecător A. şi, în consecinţă, detaşarea sa la Tribunalul Bihor, începând cu data de 15.02.2017.

Totodată, a reţinut că admiterea contestaţiei are ca efect revocarea Hotărârii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secţiei pentru judecători şi menţinerea Hotărârii nr. 1679 din 8 decembrie 2016 a aceleiaşi Secţii, prin care s-a dispus detaşarea petentei la Tribunalul Bihor începând cu data de 01.01.2017, pe o perioadă de 6 luni.

Având în vedere împrejurarea că doamna judecător a funcţionat Ia judecătoria Aleşd în perioada 18.01.2017 - 15.02.2017, ca efect al Hotărârii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secţiei pentru judecători, Plenul a constatat că se impune prorogarea termenului de împlinire a perioadei de detaşare, cu intervalul de timp cât doamna judecător a activat la Judecătoria Aleşd, respectiv până la data de 28.06.2017.

Cu privire la solicitarea de suspendare imediată a efectelor Hotărârii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 până la momentul soluţionării contestaţiei, Plenul a constatat că a rămas fără obiect, având în vedere, pe de o parte împrejurarea că, atât contestaţia propriu-zisă cât şi cererea de suspendare se soluţionează de Plen în aceeaşi şedinţă, şi pe de altă parte admiterea contestaţiei pe fond.

2. Cererea de chemare judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 09.02.2017, contestatoarea Judecătoria Aleşd, în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii şi A., a formulat contestaţie împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 2 iulie 2017, prin care doamna judecător a fost detaşată la Tribunalul Bihor începând cu data de 15.02.2017, cu solicitarea de a se lua act de efectul suspendării Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004.

În motivarea contestaţiei formulate s-a arătat că detaşarea doamnei judecător A. de la Judecătoria Aleşd la Tribunalul Bihor pe o perioadă de 6 luni, nu este oportună întrucât conduce la blocarea activităţii instanţei.

S-a mai arătat, referitor la volumul de activitate al Judecătoriei Aleşd în anul 2016, că au fost înregistrate în număr de 3.128 dosare nou intrate, la care se adaugă stocul existent la începutul anului 2016 de 1.050 dosare, volumul total fiind de 4.178 dosare. Raportat la acest volum de activitate, când în instanţă au funcţionat 5 judecători, a rezultat o încărcătură de 928,4 dosare/judecător, iar raportat la numărul de dosare nou intrate în cursul anului 2016 a rezultat o încărcătură de 695,1 dosare/judecător.

Mai susţine contestatoarea că prin prezentul demers judiciar, instanţei îi este recunoscută calitatea procesuală necesară, înţelegând să invoce în acest sens prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 în conformitate cu care acest gen de hotărâri pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată.

3. Apărarea intimaţilor

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestaţiei formulate de Judecătoria Aleşd ca neîntemeiată arătând, în esenţă, următoarele:

- motivele invocate în susţinerea contestaţiei privesc exclusiv aspecte de oportunitate a măsurilor dispuse prin hotărârea a cărei anulare se solicită, nefiind reliefate aspecte de nelegalitate;

- din dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 rezultă că hotărârea de detaşare nu putea fi revocată decât cel mult până la data de 1 ianuarie 2017, dată la care şi-a produs toate efectele şi a intrat în circuitul civil. Odată cu intrarea în circuitul civil a unei hotărâri prin care s-a dispus detaşarea unui magistrat, încetarea detaşării poate interveni numai la cererea instituţiei sau a magistratului în cauză, în condiţiile art. 9 din Regulament;

- la pronunţarea hotărârii contestate s-a avut în vedere că la Judecătoria Aleşd, instanţa de la care solicitase detaşarea, toate posturile de judecător erau ocupate, iar încărcătura pe judecător şi pe schemă se situa cu mult sub media naţională, în timp ce la Tribunalul Bihor exista un număr mare de posturi vacante, iar încărcătura pe judecător şi pe schemă depăşea cu mult media naţională.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata A. a solicitat respingerea contestaţiei formulate de Judecătoria Aleşd, arătând, în esenţă, următoarele:

- lipsa calităţii procesuale active a contestatoarei, fundamentată pe lipsa de personalitate juridică şi pe lipsa implicită a capacităţii de exerciţiu;

- nu sunt aplicabile în speţă prevederile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 şi în consecinţă se impune respingerea solicitării judecătoriei de suspendare a efectelor Hotărârii nr. 89/2017;

- încetarea detaşării potrivit Legii nr. 317/2004 şi a Regulamentului privind detaşarea şi delegarea magistraţilor prevede foarte clar că încetarea detaşării poate avea loc. doar la cererea celui detaşat ori la cererea solicitantului detaşării.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Analizând Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii atacată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus detaşarea la Tribunalul Bihor a doamnei judecător A., judecător cu grad profesional de tribunal, la Judecătoria Aleşd, începând cu data de 01.01.2017, pe o perioadă de 6 luni.

Prin Hotărârea nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost admisă solicitarea preşedintelui Judecătoriei Aleşd privind revocarea Hotărârii nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus detaşarea doamnei judecător cu grad profesional de tribunal A., de la Judecătoria Aleşd la Tribunalul Bihor, urmând ca aceasta să-şi desfăşoare activitatea la Judecătoria Aleşd începând cu data de 18.01.2017.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 89 din 02 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus admiterea contestaţiei formulate de doamna A., judecător cu grad profesional de tribunal în cadrul Judecătoriei Aleşd, împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 şi, în consecinţă, detaşarea sa la Tribunalul Bihor, începând cu data de 15.02.2017, până la data de 28.06.2017.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, Judecătoria Aleşd a formulat prezenta contestaţie, susţinând că măsura detaşării doamnei judecător nu este oportună întrucât conduce la blocarea activităţii instanţei.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de intimata A. pe cale de întâmpinare, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) şi (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată. Hotărârile prevăzute de alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători.

Din textul de lege mai sus menţionat rezultă fără putere de tăgadă că hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate de orice persoană interesată.

Cum Judecătoria Aleşd tinde să aibă ocupate toate posturile de judecător pentru o bună administrare a justiţiei, în mod evident că această parte justifică un interes de a ataca hotărârea privind detaşarea, dobândind astfel calitate procesuală activă în condiţiile legii.

Pentru aceste motive urmează a fi respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Pe fondul acţiunii se constată că Judecătoria Aleşd a invocat exclusiv motive de oportunitate a măsurilor dispuse prin hotărârea a cărei anulare se solicită, arătând că va fi afectată în mod grav activitatea instanţei care se confruntă cu un volum ridicat de activitate, în contextul unei scheme de personal reduse.

Or, din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 2 februarie 2017 se constată că nu a mai fost analizată oportunitatea măsurii detaşării, ce fusese dispusă prin Hotărârea secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1679 din 08 decembrie 2016, ci doar s-a reţinut că această hotărâre intrase în circuitul civil, producându-şi efectele pe perioada 1 ianuarie 2017 - 18 ianuarie 2017, astfel încât măsura revocării ulterioare a detaşării, prin Hotărârea nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secţiei pentru Judecători, a fost apreciată ca nelegală, dispunându-se revocarea ei şi menţinerea Hotărârii nr. 1679/8.12.2016 cu modificarea perioadei în care intervine detaşarea.

Cum prin Decizia nr. 43/2004 a Curţii Constituţionale, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera judecătorilor au fost calificate ca fiind acte administrative, devin incidente dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil, şi a produs efecte.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 2 februarie 2017 a fost emisă de organul competent cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare în materie, este motivată în fapt şi în drept, neputându-se susţine că este arbitrară sau emisă cu exces de putere.

Cu privire la solicitarea contestatoarei de a se lua act de efectul suspendării Hotărârii nr. 89 din 2 februarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte reţine că potrivit acestui text de lege "contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii", astfel încât măsura intervine ope legis nefiind necesară formularea unei astfel de solicitări ca un capăt de cerere distinct asupra căruia instanţa să se pronunţe.

5. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 29 Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de Judecătoria Aleşd împotriva Hotărârii nr. 89 din 2 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

În temeiul art. 453 din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga contestatoarea Judecătoria Aleşd la plata sumei de 204 RON, către intimata A., reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei Judecătoria Aleşd, ca nefondată.

Respinge contestaţia formulată de Judecătoria Aleşd împotriva Hotărârii nr. 89 din 2 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Obligă contestatoarea Judecătoria Aleşd la plata sumei de 204 RON, către intimata A., reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2017.

Procesat de GGC - ED