Judicial retention beyond age 65 as a vocation rather than a right; CSM discretion to deny annual opinion based on institutional workload

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Soluţia instanţei de fond

Prin cererea înregistrată sub nr. x/1/2016 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 1415 din 22 noiembrie 2016 cu privire la cererea de acordare a avizului anual pentru menţinerea în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare, solicitând admiterea contestaţiei.

În opinia contestatorului, în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor care prevăd posibilitatea, inclusiv pentru judecători, de a fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Avizul anterior menţionat nu poate fi refuzat, însă, în mod arbitrar. Astfel, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 661 din 3 iulie 2008 se instituie, în cuprinsul Capitolului al II-lea, Procedura de menţinere în funcţie a judecătorilor, procurorilor şi a magistraţilor asistenţi. Potrivit art. 2 alin. (8) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 661 din 3 iulie 2008 se instituie şi singurul criteriu ce trebuie avut în vedere în procedura de acordare a avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii, acesta referindu-se la faptul dacă solicitantul este în măsură să îşi continue activitatea în condiţii corespunzătoare.

Arată contestatorul că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 1415 din 22 noiembrie 2016 au fost încălcate dispoziţiile legale anterior menţionate şi nu a fost avut în vedere criteriul stabilit prin art. 2 alin. (8) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 661 din 3 iulie 2008; de altfel, astfel cum rezultă din înscrisurile ataşate, susţine contestatorul, a respectat întocmai procedura de obţinere a avizului şi a făcut dovada îndeplinirii criteriului stabilit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 661 din 3 iulie 2008, astfel încât Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 1415 din 22 noiembrie 2016 este nelegală şi netemeinică.

De asemenea, arată că Hotărârea nr. 1507/2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, contestată, de asemenea, priveşte eliberarea din funcţie a contestatorului ca urmarea a neacordării avizului privind menţinerea în funcţie a acestuia după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Contestatorul solicită anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numărul 1415 din 22 noiembrie 2016 şi a Hotărâri nr. 1507/2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la acordarea avizului anual pentru menţinerea sa în funcţia de judecător după împlinirea vârstei de 65 de ani.

După examinarea motivelor contestaţiei, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge contestaţia pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1415 din 22 noiembrie 2016, hotărâre ce formează obiectul prezentei contestaţii, a fost respinsă solicitarea privind acordarea avizului anual pentru menţinerea în funcţie a domnului magistrat militar, general de brigadă cu o stea A., judecător Ia Tribunalul Militar Bucureşti, delegat în funcţia de vicepreşedinte al instanţei, după împlinirea vârstei de 65 de ani, respectiv după data de 26.04.2017.

Prin lege (art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare) s-a stabilit că judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi personalul de specialitate juridică pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani, în condiţiile în care magistratul poate opta să rămână în funcţie până la vârsta de 65 de ani dar, după împlinirea acestei vârste este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru menţinerea în activitate.

În aplicarea acestor prevederi a fost adoptată Hotărârea nr. 661 din 3 iulie 2008 a Plenului CSM şi a fost stabilită o procedură de menţinere în funcţie a celor care au împlinit vârsta de 65 de ani, respectiv termenul în care se depune cererea, avizul colegiilor de conducere ale instanţelor sau parchetelor.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 rezultă că art. 83 are un caracter excepţional, menţinerea în funcţie a unui magistrat după împlinirea vârstei de 65 de ani constituind o vocaţie şi nu un drept.

La soluţionarea cererii contestatorului, Plenul CSM a avut în vedere volumul de activitate al Tribunalului Militar Bucureşti, avizul Colegiului de conducere al Tribunalului Militar Bucureşti, precum şi oportunitatea ocupării posturilor vacante la instanţa menţionată.

Referitor la criticile ce vizează oportunitatea admiterii sau respingerii cererii sale de menţinere în funcţia de judecător după împlinirea vârstei de 65 de ani se constată că şi acestea sunt nefondate.

Astfel, din actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că din evidenţele Direcţiei resurse umane şi organizare, Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti, a rezultat că, în primul semestru a anului 2016, la Tribunalul Militar Bucureşti, s-a înregistrat o încărcătură de dosare pe judecător de 25 de cauze şi o încărcătură de dosare pe schemă de 19 cauze, în condiţiile în care la această instanţă există un singur post de judecător vacant, aferent unei funcţii de conducere, fiind un volum de activitate extrem de redus la această instanţă de judecată.

De asemenea, deşi avizul comunicat de Colegiul de Conducere al Tribunalului Militar Bucureşti a fost favorabil menţinerii în funcţie a domnului judecător, trebuie arătat că acest aviz este unul consultativ şi nu poate conduce, în mod automat, la admiterea cererii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Analiza volumului de activitate al instanţei unde îşi desfăşoară activitatea cel care solicită menţinerea în activitate poate fi un criteriu în aprecierea oportunităţii admiterii sau respingerii cererii.

Prin urmare, contrar susţinerilor contestatorului, avizul nu a fost refuzat în mod arbitrar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, în raport de atribuţiile sale, astfel cum sunt stabilite în art. 30 - 43 din Legea nr. 317/20004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la analiza cererilor formulate pentru menţinerea în funcţie după împlinirea vârstei de 65 de ani are în vedere şi aspectele de oportunitate deoarece este răspunzător de politica de resurse umane la nivelul tuturor instanţei sau parchetelor, având atribuţii legate de ocuparea posturilor la nivelul sistemului judiciar.

În privinţa criticilor ce vizează caracterul excepţional al dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 reţinut în considerentele hotărârii atacate se constată că acestea sunt nefondate.

Conform art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de lege, până la vârsta de 70 de ani.

Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii".

Aşa cum rezultă din interpretarea acestui text şi în raport de sintagmele folosite "pot" şi "este necesar" rezultă că magistraţii au posibilitatea, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, de a fi menţinuţi în funcţie după vârsta de 65 de ani, dar acest text nu instituie un drept.

Dacă s-ar fi dorit ca menţinerea în funcţie să fie considerată un drept şi nu o vocaţie, aşa cum susţine contestatorul, atunci nu era suficientă folosirea sintagmei pot şi nu s-ar fi instituit avizul necesar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin urmare, textul art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 instituie o vocaţie care se transformă în dreptul de a exercita funcţia de magistrat şi după împlinirea vârstei de 65 de ani dacă există avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii şi, în nici un caz, avizul favorabil al Colegiului de conducere nu poate fi considerat ca o condiţie suficientă ce ar putea duce la obţinerea avizului favorabil.

Apreciind că hotărârea contestată a fost dată cu respectarea prevederilor legale, Înalta Curte respinge contestaţiile conexe formulate de A. împotriva Hotărârilor nr. 1415 din 22 noiembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi nr. 1507/2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondate, în baza art. 29 din Legea nr. 317/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţiile conexe formulate de A. împotriva Hotărârilor nr. 1415 din 22 noiembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi nr. 1507/2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 martie 2017.

Procesat de GGC - CL