Inadmissibility of appeal against preliminary judge’s rejection of review petition due to lack of statutory appeal path
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the applicant as inadmissible, upholding the prior decision of the Court of Appeal and ordering the applicant to pay 200 lei in judicial costs. The dispute arose when the applicant filed a petition for review against a final decision issued by the preliminary chamber judge that had rejected a complaint against a DNA prosecutor’s order to drop the case; the Court of Appeal had initially rejected this review petition as inadmissible because the underlying decision was not a final judgment on the merits of a criminal trial. The High Court determined that the appeal itself was procedurally improper because, under the Criminal Procedure Code, the decision rejecting a review petition in the preliminary phase is not subject to any extraordinary appeal mechanism, and the law does not expressly provide for an appeal (contestație) against such specific rulings. Relying on the principle of the legality of appeals and the requirement that extraordinary remedies must be explicitly prescribed by law, the Court held that recognizing an appeal in this context would violate constitutional and procedural norms.
Legislator headnote
AI generatedart. 459 alin. (5) C. proc. pen, art. 452 alin. (1) C. proc. pen, art. 396 C. proc. pen, art. 397 C. proc. pen, art. 461 C. proc. pen, art. 54 C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against preliminary judge’s rejection of review petition due to lack of statutory appeal path: The dispute arose when the applicant filed a petition for review against a final decision issued by the preliminary chamber judge that had rejected a complaint against a DNA prosecutor’s order to drop the case; the Court of Appeal had initially rejected this review petition as inadmissible because the underlying decision was not a final judgment on the merits of a criminal trial. The High Court determined that the appeal itself was procedurally improper because, under the Criminal Procedure Code, the decision rejecting a review petition in the preliminary phase is not subject to any extraordinary appeal mechanism, and the law does not expressly provide for an appeal (contestație) against such specific rulings. Relying on the principle of the legality of appeals and the requirement that extraordinary remedies must be explicitly prescribed by law, the Court held that recognizing an appeal in this context would violate constitutional and procedural norms.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the procedural basis for the dispositive order to dismiss the appeal as inadmissible.
Full text
Asupra contestaţiei de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 120/PI/CP din data de 15 februarie 2018, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în temeiul art. 459 alin. (5) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii penale nr. 686/PI din 17 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/59/2017.
Pentru a hotărî în acest sens a reţinut următoarele:
Prin Încheierea penală nr. 686/PI din 17 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/59/2017 s-a dispus, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. a) C. proc. pen., respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petentul A., împotriva ordonanţei de clasare din 17 martie 2017 dată în Dosarul nr. x/P/2016 şi a ordonanţei din 19 mai 2017 dată în Dosarul nr. x/II/2/2017, ambele ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - Serviciul Teritorial Timişoara.
Din economia dispoziţiilor cuprinse în secţiunea a 3-a - Revizuirea, capitolul V - Căile extraordinare de atac, titlul III - Judecata C. proc. pen. s-a menţionat că revizuirea este o cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reţinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă care a statuat asupra fondului cauzei, respectiv a soluţionat latura penală/civilă. Astfel, potrivit art. 452 alin. (1) C. proc. pen.: "Hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă." Aceste dispoziţii nu pot fi aplicate independent de art. 396 C. proc. pen. - rezolvarea acţiunii penale şi art. 397 C. proc. pen. - rezolvarea acţiunii civile, dispoziţii care arată soluţiile ce pot fi pronunţate de instanţă în latura penală, respectiv în latura civilă şi care pot fi supuse revizuirii.
Totodată, s-a precizat că revizuirea poate viza numai hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate pe fondul cauzei conduc şi dispoziţiile art. 461 C. proc. pen., care reglementează etapa ulterioară admiterii în principiu a cererii de revizuire, rejudecarea cauzei potrivit regulilor de procedură privind judecata în primă instanţă. În speţă, hotărârea a cărei revizuire se solicită de către revizuentul A. nu este una pronunţată de instanţă în urma unei judecăţi în sensul Titlului III al C. proc. pen., ci este pronunţată de judecătorul de cameră preliminară conform competenţelor conferite de art. 54 C. proc. pen., ceea ce face ca revizuirea să fie inadmisibilă.
Împotriva Încheierii nr. 120/PI/CP din data de 15 februarie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, contestatorul A. a formulat contestaţie.
La termenul de judecată din 05 aprilie 2018, reprezentantul Ministerului Public a invocat inadmisibilitatea contestaţiei formulate de contestatorul A.
Examinând încheierea atacată, Înalta Curte constată inadmisibilitatea contestaţiei formulată.
Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţia României, revizuită, precum şi exigenţelor determinate prin art. 3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.
Aşadar, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
În prezenta cauză, Înalta Curte constată că a fost sesizată cu contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 120/PI/CP din data de 15 februarie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii penale nr. 686/PI din 17 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/59/2017.
Totodată, prin Încheierea penală nr. 686/PI din 17 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/59/2017 s-a dispus, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. a) C. proc. pen., respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petentul A., împotriva ordonanţei de clasare din 17 martie 2017 dată în Dosarul nr. x/P/2016 şi a ordonanţei din 19 mai 2017 dată în Dosarul nr. x/II/2/2017, ambele ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - Serviciul Teritorial Timişoara.
Potrivit dispoziţiilor art. 459 alin. (7) teza a II-a C. proc. pen., sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.
Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. (8) C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunţat, între altele, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), este definitivă, iar prin Încheierea penală nr. 686/PI din 17 octombrie 2017, Curtea de Apel Timişoara, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A. împotriva unei ordonanţe de clasare, Înalta Curte constată că şi Încheierea nr. 120/PI/CP din data de 15 februarie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, prin care a fost respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, nu este supusă niciunei căi de atac.
Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres.
Faţă de aspectele prezentate mai sus şi în raport cu dispoziţiile textelor de lege anterior menţionate, se constată că, contestatorul A. a promovat o cale de atac inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea exercitării unei căi de atac, o asemenea procedură nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". În consecinţă, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 120/PI/CP din data de 15 februarie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 120/PI/CP din data de 15 februarie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05 aprilie 2018.
Procesat de GGC - GV