Jurisdictional conflict in state liability for wrongful conviction: domicile proof by identity card prevails under exclusive territorial competence rules

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Iaşi, sub dosar cu nr. de mai sus, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei să dispună obligarea acestuia Sa piaţa echivalentului în moneda naţională a sumei de 300.000 euro.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că, până la pronunţarea de către Judecătoria Iaşi a soluţiei prin care a fost achitat în dosar nr. x/2008, celelalte hotărâri penale date înainte de casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, au dispus condamnarea sa la pedeapsa închisorii. Aceste hotărâri de condamnare au avut drept consecinţa pierderea demnităţii, privarea de exerciţiul celorlalte drepturi constituţionale, suspendarea din funcţie şi deteriorarea stării sale de sănătate.

Prin încheierea din 7 martie 2016 a Tribunalului Iaşi s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 242 C. proc. civ., suspendarea cauzei, instanţa reţinând că reclamantul nu a depus dovezi cu privire la locuinţa sa principală.

Prin decizia civilă nr. 349 din 20 septembrie 2016, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a admis recursul declarat de reclamant împotriva încheierii din 7 martie 2016 a Tribunalului Iaşi, încheiere pe care a casat-o în tot, cauza fiind trimisă la Tribunalul Iaşi pentru continuarea judecăţii, în motivare instanţa reţinând că în mod eronat s-a dispus supendarea cauzei, câtă vreme, în raport de art. 91 C. civ., reclamantul a făcut dovada domiciliului său prin depunerea la dosarul cauzei a copiei cărţii sale de identitate.

Prin sentinţa civilă nr. 1212 din 19 iunie 2017, Tribunalul Iaşi a declinat în favoarea Tribunalului Satu Mare competenţa de soluţionare a cauzei, în motivare reţinând că, în raport de depoziţia martorului audiat, locuinţa principală a reclamantului A. nu este cea consemnată în cuprinsul cărţii sale actuale de identitate, intenţia sa, rezultată din intervalul temporal petrecut la adresa din Iaşi, nefiind cea de a-şi stabili la această adresă locuinţa principală.

Reţinând că schimbarea de către reclamantul A. a domiciliului din cuprinsul cărţii de identitate nu corespunde realităţii, locuinţa sa principală continuând să fie în Satu Mare, B-dul Transilvania, s-a reţinut că, în cauză, competenţa teritorială exclusivă de soluţionare a prezentului litigiu, în raport de art. 541 alin. (3) C. proc. pen., aparţine Tribunalului Satu Mare.

Prin sentinţa civila nr. 275/D din 29 septembrie 2017, Tribunalul Satu Mare a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat în favoarea Tribunalului Iaşi competenţa de soluţionare a cauzei şi, constatând ivit un conflict negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către instanţa supremă în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a decide astfel, această instanţă a reţinut, în esenţă, că potrivit dispoziţiilor art. 541 alin. (3) C. proc. pen., cererile introductive în instanţă având un obiect de natura celui dedus judecăţii în prezenta cauză se înregistrează la tribunalul în cărui rază teritorială domiciliază partea reclamantă, iar potrivit dispoziţiilor în materie referitoare la valoarea probatorie a actelor de stare civilă, astfel cum rezultă din reglementarea cuprinsă în Legea nr. 119/1996 cu modificările ulterioare, dovada domiciliului se realizează prin actul de identitate, iar, în speţă, din cuprinsul cărţii de identitate a reclamantului A. rezultă că acesta domiciliază în mun. Iaşi, jud. Iaşi.

Analizând conflictul negativ de competenţa, Înalta Curte constată următoarele:

Prin demersul său judiciar reclamantul a solicitat obligarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice la plata sumei de 300.000 euro pentru condamnarea sa nelegală, urmată de achitare.

Prin urmare, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 541 C. proc. pen., care, în alin. (3) prevăd că "pentru obţinerea reparării pagubei, persoana îndreptăţită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripţie domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanţelor Publice", iar excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei are un caracter exclusiv, neputând fi invocată din oficiu, astfel cum a procedat Tribunalul Iaşi.

Pe de altă parte, prin decizia civilă nr. 349 din 20 septembrie 2016, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a admis recursul declarat de reclamant împotriva încheierii din 7 martie 2016 a Tribunalului Iaşi, încheiere pe care a casat-o în tot, cauza fiind trimisă la Tribunalul laşi pentru continuarea judecăţii, în motivare instanţa reţinând ca în mod eronat s-a dispus supendarea cauzei, câtă vreme, în raport de art. 91 C. civ., reclamantul a făcut dovada domiciliului său prin depunerea la dosarul cauzei a copiei cărţii sale de identitate.

Prin urmare, statuându-se de către instanţa de control judiciar faptul că dovada domiciliului şi a reşedinţei se reaiizează, conform art. 91 C. civ., prin cartea de identitate, şi că din această perspectivă reclamantul şi-a îndeplinit obligaţiile sale procedurale, Tribunalul laşi trebuia să se conformeze acestor dezlegări obligatorii.

De altfel, potrivit dispoziţiilor în materie referitoare la valoarea probatorie a actelor de stare civilă, astfel cum rezultă din reglementarea cuprinsă în Legea nr. 119/1996 cu modificările ulterioare, dovada domiciliului se realizează prin actul de identitate ca înscris oficial emanând de la autorităţile statale abilitate în această materie.

De asemenea, conform art. 91 C. civ., "dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate". În lipsa menţiunilor din cartea de identitate sau când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei neputând fi opusă altor persoane.

Faţă de aceste considerente, cum domiciliul reclamantului, astfel cum rezultă din cartea de identitate a acestuia, se află în mun. Iaşi, jud. Iaşi, Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 135 C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 noiembrie 2017.