Cassation nullity for unelaborated illegality grounds and inadmissibility for lack of party standing
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice nullified the appeal of one appellant for failing to articulate valid grounds of illegality and dismissed the appeal of three other appellants as inadmissible for lack of party standing, thereby upholding the prior Court of Appeal decisions that suspended the proceedings and rejected a request for material error correction. The dispute involved an international judicial cooperation request for legal aid and potential exequatur of a Dutch judgment, where the appellate court had suspended the case due to the absence of legally cited parties; the appeal challenged these procedural rulings as abuses of power. The decisive legal basis was the Civil Procedure Code, specifically Article 488 (enumerating exclusive grounds for cassation), Article 489 paragraph 2 (sanctioning nullity when grounds do not fit the enumerated categories), and Article 458 (limiting the right to appeal strictly to parties present in the prior instance), leading the court to find the appellant's generic arguments insufficient and the co-appellants unauthorized to initiate the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 42 din O.U.G. nr. 51/2008, art. 35 din O.U.G. nr. 51/2008, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 458 C. proc. civ; Cassation nullity for unelaborated illegality grounds and inadmissibility for lack of party standing: Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 15 aprilie 2016, Ministerul Justiţiei, Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară - Serviciul cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi comercială a transmis Tribunalului Bucureşti, în temeiul art. 42 din O.U.G. nr. 51/2008, cererea de acordare a ajutorului public judiciar înaintată de către Autoritatea de transmitere competentă pentru localitatea Almere, Olanda - Raad voor Rechtsbijstand, pentru solicitantul A.
Această cerere a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. de dosar nr. x/2016.
Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 23 iunie 2016, pronunţată în dosar nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a constatat că obiectul cererii cu soluţionarea căreia a fost învestit nu este clar şi a dispus emiterea unei adrese către Ministerul Justiţiei, ca Autoritate Centrală Română, în vederea obţinerii de relaţii de la Autoritatea Centrală din Olanda şi de la A., în sensul de a preciza clar obiectul cererii, respectiv dacă se formulează o cerere de exequator privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârii Tribunalului Olanda Mijlocie, pronunţată la data de 30 aprilie 2014, în cadrul căreia se solicită ajutor public judiciar în condiţiile art. 6 şi următoarele din O.U.G. nr. 51/2008, ipoteză în care se va înainta cererea de exequator sau dacă se formulează o cerere de asistenţă extrajudiciară prin avocat în condiţiile art. 35 din O.U.G. nr. 51/2008, situaţie în care se va preciza cu claritate că nu se formulează nicio cerere de chemare în judecată (inclusiv cerere de exequator) şi se solicită asistenţă extrajudiciară.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs B., cale de atac ce a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, instanţă care, prin încheierea din 6 februarie 2017, a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor legal citate, iar prin încheierea din 3 aprilie 2017, a respins cererea de îndreptare eroare materială privind încheierea din 6.02.2017, formulată de B..
Împotriva acestor două încheieri pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, au declarat recurs B., C., D. şi E., ultimii doi prin reprezentant legal B., recurs cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
Prin cererea de recurs formulată, înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi înaintată de această instanţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recurenţii au susţinut că cele două încheieri recurate constituie un abuz de putere şi un adaos la lege.
Prin cererile ulterioare înregistrate în dosarul de recurs, recurenţii au susţinut că prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile purtate cu intimatul A. le-au fost aduse grave prejudicii de ordin psihic, material şi moral, că nu s-a clarificat starea civilă a numitei B. şi nu s-a cercetat identitatea cetăţeanului iraniano-olandez A.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., măsurile procedurale în procedura de filtrare a recursului.
Astfel, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., instanţa a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin raportul întocmit în cauză s-a reţinut că, în raport de dispoziţiile art. 414, art. 446 cu referire la art. 442 şi art. 458 C. proc. civ., recursul declarat de recurenta B. este admisibil în principiu, dar nu conţine critici de nelegalitate care să poată fi circumscrise dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., urmând ca în complet de filtru să se aprecieze asupra nulităţii lui, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. de asemenea, s-a reţinut că, în raport de dispoziţiile art. 458 C. proc. civ., recursul declarat de recurenţii C., D. şi E., ultimii doi prin reprezentant legal B., nu este admisibil, aspect asupra căruia urmează să se aprecieze în complet de filtru.
Raportul întocmit în cauză a fost analizat în complet de filtru şi comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părţile nu au formulat puncte de vedere asupra raportului.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 13 noiembrie 2017, fără citarea părţilor.
Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de chestiunile reţinute în raportul asupra admisibilităţii în principiu, Înalta Curte constată următoarele:
Recursul declarat de recurenta B. este nul.
Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
În speţă, se constată că, prin cererea de recurs formulată, recurenta B. a susţinut că încheierile atacate constituie un abuz de putere şi un adaos la lege.
Prin cererile ulterioare înregistrate în dosarul de recurs, a susţinut că prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile purtate cu intimatul A. i-au fost aduse grave prejudicii de ordin psihic, material şi moral, că nu s-a clarificat starea civilă a numitei B. şi nu s-a cercetat identitatea cetăţeanului iraniano-olandez A.
Nici în cererea iniţială, nici în cele ulterioare, recurenta nu a indicat vreunul din motivele de nelegalitate reglementate prin dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Susţinerea recurentei potrivit căreia încheierile atacate constituie un abuz de putere şi un adaos la lege nu poate fi încadrată în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în lipsa unei argumentaţii prin care să se demonstreze în concret în ce constă nelegalitatea încheierilor recurate. Recurenta nu a adus critici punctuale în raport de considerentele încheierilor de şedinţă din 6 februarie 2017 şi 3 aprilie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie în dosar nr. x/2016, ce constituie obiectul recursului, rezumându-se să afirme că încheierile recurate constituie un abuz de putere şi un adaos la lege. Această afirmaţie generică, nedezvoltată şi nestructurată din punct de vedere juridic, nu se poate constitui într-o critică de nelegalitate susceptibilă de încadrare în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.
Cât priveşte susţinerile referitoare la faptul că prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile purtate cu intimatul A. i-au fost aduse grave prejudicii de ordin psihic, material şi moral, că nu s-a clarificat starea civilă a numitei B. şi nu s-a cercetat identitatea cetăţeanului iraniano-olandez A., acestea nu au legătură cu soluţiile şi argumentele instanţei din încheierile recurate, nefiind astfel posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Prin urmare, constatând că recurenta B. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi că în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte, în complet de filtru, va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmând a constata nul recursul declarat de recurenta B.
Recursul declarat de recurenţii C., D. şi E., ultimii doi prin reprezentant legal B., este inadmisibil.
În ceea ce priveşte subiectele care pot exercita calea de atac deschisă de lege, dispoziţiile art. 458 C. proc. civ. prevăd că, căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane.
În aplicarea regulii pe care acest text o instituie pentru toate căile de atac, în sensul că exercitarea căii de atac poate fi făcută numai de părţile aflate în proces, urmează a se reţine că exerciţiul căii de atac este deschis numai părţilor între care a purtat judecata în faţa instanţei care a pronunţat hotărârea atacată.
Atacarea pe calea recursului a hotărârilor judecătoreşti nu se poate realiza discreţionar, ci numai de către părţile care au luat parte la judecarea pricinii, întrucât numai faţă de acestea hotărârile judecătoreşti îşi produc efectele.
Întrucât hotărârea judecătorească în materie civilă are putere de lucru judecat numai între părţile litigante, pe principiul simetriei, dreptul de a ataca cu recurs hotărârea judecătorească aparţine numai părţilor din litigiu.
În speţă, se constată că în dosarul Curţii de Apel Bucureşti, în care s-au pronunţat încheierile împotriva cărora s-a exercitat recursul cu a cărui judecată a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au figurat ca părţi numai B., în calitate de recurentă şi A., în calitate de intimat, nu şi recurenţii C., D. şi E.
Prin urmare, recurenţii C., D. şi E. nu au deschis exerciţiul căii de atac a recursului, întrucât aceştia nu au avut calitatea de părţi în etapa procesuală anterioară, în care au fost pronunţate încheierile recurate, motiv pentru care, în raport de dispoziţiile art. 458 C. proc. civ., recursul acestora urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de recurenta B. împotriva încheierilor de şedinţă din 6 februarie 2017 şi 3 aprilie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, în dosar nr. x/2016.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenţii C., D. şi E., ultimii doi prin reprezentant legal B. împotriva aceloraşi încheieri.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2017.