Peremption of civil appeal after suspension: failure to request resumption within one year
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's appeal as perished (perimat) and dismissed it, thereby upholding the Court of Appeal Ploiești's prior decision which had rejected the applicant's petition for revision as late. The dispute concerned a civil petition for revision aimed at challenging a final appellate judgment that had partially annulled an administrative order by the city mayor for the restitution of land in kind, while rejecting claims for moral damages. The decisive legal basis was Articles 248(1), 252(1), 242(1)(2), and 101(3) of the Civil Procedure Code, under which the appeal was deemed perished as a matter of right because the parties failed to request the case be placed back on the docket within the one-year period following the suspension of proceedings, a lapse that could be observed by the court ex officio.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 252 alin. (1) C. proc. civ, art. 101 alin. (3) C. proc. civ; Peremption of civil appeal after suspension: failure to request resumption within one year: La termenul de la 22 septembrie 2016, judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 80 din 1 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/105/2006/a1, s-a admis apelul declarat de contestatoarea A. (moştenitoare a defunctei B.), prin procurator C. împotriva sentinţei civile nr. 698 din 2 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului Ploieşti; s-a anulat în parte dispoziţia nr. 152 din 13 ianuarie 2006 emisă de Primarul Municipiului Ploieşti în sensul că s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 140 m.p. teren situat în Ploieşti str. Tribunei, identificat pe schiţa anexă a raportului de expertiză D. - răspuns la obiecţiuni prin punctele 1, 2, 3, 4, 9, 10, 5, 8, 1; s-a menţinut în rest dispoziţia nr. 152 din 13.01.2006 emisă de Primarul Municipiului Ploieşti; a fost respinsă cererea apelantei privind obligarea intimatei la daune morale în sumă de 12.000 lei; a fost obligată intimata la 1900 lei cheltuieli de judecată către apelantă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire revizuenta A., înregistrată iniţial pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, declinată prin decizia nr. 2725 din 27 noiembrie 2015 în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
Prin decizia nr. 537 din 10 martie 2016, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins, ca tardivă, cererea de revizuire.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuenta A..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 17 mai 2016.
La termenul de la 22 septembrie 2016, judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La data de 4 octombrie 2017, din oficiu, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, fixând termen la 9 noiembrie 2017, când instanţa a invocat excepţia perimării recursului.
Analizând cu prioritate această excepţie, faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere şi suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 şi 250 C. proc. civ.
În speţă, la termenul de la 22 septembrie 2016, judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 22 septembrie 2017, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., părţile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecăţii.
Întrucât până la data de 22 septembrie 2017, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., părţile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecăţii, în cauză sunt întrunite condiţiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi constatând că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată şi din oficiu de instanţă, faţă de dispoziţiile art. 252 alin. (1) teza I din acelaşi cod, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 537 din 10 martie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2017.