Exclusion of cassation for claims below 1.6 million lei: Constitutional Court ruling not applicable to appellate decisions issued prior to official publication

Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, prin decizia nr. 1040 din 4 iulie 2017, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul C. împotriva sentinţei civile nr. 71/2017 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. x/2016.

Împotriva acestei decizii a declarat, recurs reclamantul C.

Investită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 2 octombrie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la data de 3 octombrie 2017, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

La 17 octombrie 2017 a fost înregistrat punctul de vedere al intimatei-pârâte SC A. SA, prin care s-a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, iar prin punctul de vedere al recurentului din 20 octombrie 20 î 7, s-a considerat admisibilă calea de atac, având în vedere decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 ale cărei efecte se produc erga omnes.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, prin rezoluţia din 26 octombrie 2017, s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la data de 8 noiembrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.

Analizând recursul, înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

În fapt, prin cererea introductivă de instanţă formulată la 7 ianuarie 2036, reclamantul C. a solicitat, în contradictoriu cu SC A. SA şi B., obligarea pârâtei la plata sumei de 550.000 lei cu titlu de daune morale,

Tribunalul Sibiu, secţia I civilă, prin sentinţa nr. 71 din 2 februarie 2017 a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta SC A. SA şi, în consecinţă, a respins acţiunea civilă formulată de reclamantul C. L-a obligat pe reclamant să plătească pârâtei SC A. SA suma de 4.500 lei cheltuieli de judecată.

Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Alba lulia, secţia I civila, prin decizia nr. 1040 din 4 iulie 2017, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate de tribunal.

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Conform art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 95/2016, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2018, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. I lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.600.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului

Se observă că prin decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 20 iulie 2017, sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 a fost declarată neconstituţională.

În considerentele deciziei, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, efect al constatării neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, urmează a se aplica prevederile textului de lege în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după data publicării deciziei în Monitorul Oficial, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul material prevăzut de acelaşi text de lege,

În consecinţă, dat fiind faptul că decizia atacată cu recurs în prezenta cauză a fost pronunţată la 4 iulie 2017, anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial nr. 582 din 20 iulie 2017, rezultă că aceasta nu este incidenţă în speţă, contrar celor susţinute de recurent.

În raport de dispoziţiile legale menţionate, decizia nr. 1040 din 4 iulie 2017 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia I civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.

Se reţine totodată ca prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.

Faţă de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C. împotriva deciziei nr. 1040 din 4 iulie 2017 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 noiembrie 20 î 7.