Loss of procedural capacity due to company deregistration vitiates civil action in tax dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court's decision, and annulled the complaint as filed by a party lacking procedural capacity, effectively ruling in favor of the tax administration and terminating the proceedings. The dispute involved a challenge to a tax assessment decision and inspection report issued against a limited liability company, which the first instance dismissed as unfounded; however, the appellate court noted that the bankruptcy procedure against the company had been closed and it had been removed from the Commercial Register prior to the lower court's final judgment. The decisive legal basis was Article 32 of the Code of Civil Procedure, which requires procedural capacity to institute an action, in conjunction with Articles 205 and 244 of the Civil Code, establishing that a legal entity's capacity to act ceases upon its dissolution or deregistration; consequently, under Article 496 of the Code of Civil Procedure, the court found the action invalid because the claimant no longer existed as a legal subject capable of holding rights and obligations.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 29 C. proc. civ, art. 32 C. proc. civ, art. 205 C. civ; Loss of procedural capacity due to company deregistration vitiates civil action in tax dispute: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 18 mai 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/104/2014, contestatoarea SC A. SRL prin lichidator judiciar B. IPURL Slatina a formulat contestaţie împotriva Deciziei de impunere nr. 265 din 14 aprilie 2014 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. 205 din 14 aprilie 2014, ambele întocmite de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt precum şi împotriva Deciziei nr. 399 din 30 mai 2014 emisă de Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova, considerând că actele fiscale menţionate sunt nelegale şi netemeinice.
Prin Sentinţa civilă nr. 181 din data de 4 martie 2015 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/104/2014 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Olt, invocată de intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, în numele şi pentru Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi declinată competenta soluţionării cauzei privind pe contestatoarea SC A. SRL prin lichidator judiciar B. IPURL în contradictoriu cu intimatele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 17 martie 2015, sub nr. x/54/2015.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 236 din data de 27 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea privind pe reclamanta SC A. SRL prin lichidator judiciar B. Ipurl în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.
3. Recursul
Împotriva acestei sentinţe reclamanta a formulat recurs, criticând SC A. SRL prin lichidator judiciar B. IPURL soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată şi motivată.
S-a susţinut că instanţa de fond a respins în mod greşit apărările formulate de către societatea reclamantă, cu motivarea că trebuie să prevaleze suspiciunile organelor fiscale faţă de conduita reclamantei de conformare cu privire la obligaţia înregistrării tuturor operaţiunilor în contabilitate.
De asemenea, a fost criticat faptul că prima instanţă nu a ţinut cont de principiul potrivit căruia o hotărâre pronunţată într-un proces fiscal poate şi trebuie să prevaleze asupra unui proces penal, paralizând astfel orice posibilitate a societăţii de a se apăra.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
4. Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la dosar de intimata-reclamantă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt în numele şi pentru Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond, ca legală şi temeinică, având în vedere că prin cererea de recurs nu se aduce vreo critică pertinentă soluţiei instanţei de fond.
Cu titlu de chestiune prealabilă, intimata-pârâtă a precizat că prin Sentinţa nr. 258 din 20 aprilie 2015, definitivă prin Decizia nr. 507 din 30 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, a fost dispusă închiderea procedurii falimentului acestei societăţi şi radierea societăţii recurente SC A. SRL din Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt.
5. Procedura în faţa instanţei de recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 18 mai 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 20 septembrie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de SC A. SRL prin lichidator judiciar B. IPURL împotriva Sentinţei nr. 236 din 27 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
6. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând sentinţa atacată prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte va admite recursul în limitele şi pentru considerentele în continuare arătate.
6.1 Argumente relevante
Potrivit dispoziţiilor art. 29 C. proc. civ. "acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces".
Totodată, conform dispoziţiilor art. 32 C. proc. civ. "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală în condiţiile legii (...)."
Aşadar, una dintre condiţiile exercitării acţiunii civile, este capacitatea procesuală, alături de condiţiile privind calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi justificarea unui interes.
Or, capacitatea procesuală de folosinţă, care este determinată de însăşi capacitatea civilă de folosinţă, este aptitudinea generală şi abstractă a persoanei juridice/fizice de a avea drepturi şi obligaţii de natură procesuală civilă, reprezentând astfel o reflectare în plan procesual a capacităţii civile de exerciţiu.
În cazul persoanelor juridice supuse înregistrării, cum este cazul recurentei-reclamante din cauză, capacitatea de folosinţă începe, aşa cum se statuează art. 205 C. civ. la data înregistrării acesteia şi încetează, conform prevederilor art. 244 din acelaşi cod, odată cu încetarea fiinţei (desfiinţarea) acesteia, printr-unul dintre următoarele moduri: constatarea ori declararea nulităţii, fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desfiinţare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
În speţă, contestatoarea SC A. SRL prin lichidator judiciar B. IPURL Slatina a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o contestaţie împotriva Deciziei de impunere nr. 265 din 14 aprilie 2014 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. 205 din 14 aprilie 2014, ambele întocmite de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt precum şi împotriva Deciziei nr. 399 din 30 mai 2014 emisă de Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova, considerând că actele fiscale menţionate sunt nelegale şi netemeinice.
Reţine Înalta Curte că prin Sentinţa nr. 258 din 20 aprilie 2015, definitivă prin Decizia nr. 507 din 30 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a dispus închiderea procedurii falimentului şi radierea societăţii recurente SC A. SRL din Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt, ceea ce înseamnă că acesteia i-a încetat şi capacitatea procesuală de folosinţă în sensul dispoziţiilor art. 32 C. proc. civ.
Cu alte cuvinte, în raport de încetarea existenţei persoanei juridice a recurentei-reclamante şi de dispoziţiile legale sus-citate, instanţa constată că societatea reclamantă nu mai are capacitate procesuală de folosinţă, respectiv nu mai poate sta în prezentul proces, în calitate de parte, nemaifiind îndeplinită condiţia capacităţii procesuale pentru exercitarea de către aceasta a acţiunii civile ce formează obiectul cauzei de faţă.
6.2 Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
În conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va anula cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de SC A. SRL prin lichidator judiciar B. IPURL împotriva Sentinţei nr. 236 din 27 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi anulează cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 februarie 2018.