Police officer integrity breach: whether holding administrator title without effective managerial conduct violates statutory incompatibility prohibitions

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. x/2/2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate (ANI), a formulat contestaţie împotriva Raportului de Evaluare nr. 38760/G/II din 06 octombrie 2014, întocmit de A.N.I., la data de 6 octombrie 2014, în lucrarea nr. 20471/S/II din 14 mai 2014, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea acestuia, ca nelegal şi netemeinic.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1656 din 10 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţionala de Integritate (ANI) şi a anulat Raportul de evaluare nr. 38760/G/JI din 06 octombrie 2014 emis de pârâtă, în privinţa reţinerii încălcării de către reclamant a regimului juridic al incompatibilităţilor, prin deţinerea concomitentă a funcţiei publice de agent principal în cadrul Poliţiei Municipiului Urziceni şi a celei de administrator al SC B. SNC. A respins în rest acţiunea, ca neîntemeiată. A obligat pârâta la 25 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

3. Cererile de recurs

Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs atât reclamantul A., cât şi pârâta Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

1. Reclamantul A. a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a solicitat, pe fond, să se dispună anularea Raportului de Evaluare nr. 38760/G/II din 06 octombrie 2014, întocmit de ANI, la data de 6 octombrie 2014, în lucrarea nr. 2047I/S/II/l 4 mai 2014 şi în privinţa reţinerii încălcării regimului incompatibilităţii, prin deţinerea concomitentă a funcţiei publice de agent principal în cadrul Poliţiei municipiului Urziceni şi a celei de angajat la C. SRL.

2. Pârâta Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a solicitat casarea, în parte, a Sentinţei civile nr. 1656 din 10 iunie 2015, în ceea ce priveşte soluţia instanţei de fond de anulare în parte a Raportului de evaluare nr. 38760/G/II din 06 octombrie 2014, referitor la deţinerea simultană a funcţiei publice cu statut special de agent principal în cadrul Poliţiei municipiului Urziceni şi a calităţii de administrator al SC B. SNC, şi, reţinând cauza spre rejudecare, să se dispună respingerea acţiunii formulată de reclamant, cu consecinţa menţinerii, ca temeinic şi legal, a raportului de evaluare anterior menţionat.

În motivarea recursului său, recurenta pârâtă a arătat că în mod nelegal, instanţa de fond a reţinut că d-nul A. nu a încălcat interdicţia prevăzută de dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360 din 06 iunie 2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare, motivând aceasta prin faptul că, pe de o parte, această interdicţie nu se confundă cu cea privind deţinerea funcţiei de administrator al unei societăţi comerciale (în legătură cu care a efectuat o analiză comparativă prin raportare la dispoziţiile art. 82 alin. (1) lit. a), art. 84 alin. (1) lit. c) şi art. 87 alin. (d) din Legea nr. 161/2003) iar, pe de altă parte că, din actele dosarului, nu rezultă că reclamantul ar fi participat efectiv la administrarea sau conducerea SC B. SNC, în sensul că nu a luat decizii şi semnat acte în numele societăţii, sau că ar fi fost retribuit pentru această funcţie.

Susţine recurenta că instanţa de fond şi-a fundamentat greşit soluţia pe dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează o cu totul altă situaţie juridică, şi care excede analizei prezentei cauze.

Se precizează că Regimul juridic al incompatibilităţilor şi, respectiv interdicţiile pentru funcţionarii publici cu statut special care îşi desfăşoară activitatea în poliţie este reglementat de dispoziţiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare. Ca atare, se arată că în mod nelegal, instanţa de fond, prin prisma motivării date, a efectuat o analiză comparativă a textului art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 cu modificările şi completările ulterioare cu art. 82 alin. (1) lit. a), art. 84 alin. (1) lit. c) şi art. 87 alin. (d) din Legea nr. 161/2003, care nu sunt incidente în prezenta cauză.

Apreciază recurenta că reclamantul A., prin deţinerea concomitentă a funcţiei publice cu statut special de agent principal în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa - Poliţia Municipiului Urziceni şi a calităţii de administrator al SC B. SNC a încălcat interdicţia prevăzută de dispoziţiile art. 45 lit. g) din Legea nr. 360/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

Se menţionează că este suficientă deţinerea de către reclamant a funcţiei publice şi a calităţii de administrator la SC B. SNC, nefiind, deci, necesară desfăşurarea de activităţi în calitatea acestuia de administrator.

Apreciază recurenta că instanţa de fond nu poate invoca circumstanţieri de natură subiectivă, atâta timp cât reclamantul ocupă o funcţie publică cu statut special şi, prin urmare, este obligat ca, în conformitate cu dispoziţiile ce i se aplică, să respecte regimul juridic privind incompatibilităţile cât şi interdicţiile instituite de legiuitor.

Un aspect foarte important în soluţionarea cauzei îl constituie faptul că reclamantul nu a contestat calitatea de administrator al SC B. SNC, deţinerea acesteia simultan cu funcţia publică fiind suficientă pentru a opera interdicţia prevăzută de art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

4. Apărările recurentului reclamant:

Prin întâmpinarea depusă la dosar, recurentul reclamant a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de pârâtă.

În susţinerile sale, a subliniat că în speţă a fost interpretata legea specială, procedându-se corect la o interpretare sistemică prin referire la alte dispoziţii legale.

Concret, a arătat că referitor la "incompatibilitatea" în raport de "calitatea de administrator" la B. SNC din Municipiul Buzău, următoarele aspectele de sunt relevante pentru a nu se poate considera ca fiind în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360 din 06 iunie 2002, respectiv ca:

- în perioada de referinţă, intimatul-reclamant nu a realizat niciun fel de venituri, nu a desfăşurat niciun fel de activitate în cadrul firmei, nu a semnat state de plată sau alte documente de plată, nu a realizat niciun fel de venituri şi nu a fost retribuit pentru funcţia de administrator deţinută în societate;

- întreprinderea este una familială (având un singur angajat-persoană cu handicap), activitatea desfăşurată în concret (obiect de activitate principal) fiind de natură a asigura părinţilor intimatului-reclamant, pe lângă pensie, un venit suplimentar necesar traiului de zi cu zi.

În dovedirea acestor aspecte, arată că au fost depuse la dosar înscrisuri care confirmă că activitatea curentă a firmei este cea de "comercializare sifonărie", desfăşurată într-un spaţiu de 24 mp.

Cum situaţia de fapt reală demonstrează că în perioada 01 august 2002 - 28 mai 2010 intimatul-reclamant nu a desfăşurat în concret vreo activitate de administrare a firmei, rezultă că simpla deţinere, formală, a calităţii de administrator nu poate fi considerată, în concret, drept "incompatibilitate", nereprezentând practic o încălcare a legii (art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360 din 06 iunie 2002 privind Statutul Poliţistului), având în vedere argumentele de interpretare corectă a legii, prezentate în contestaţie.

5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru:

Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru şi comunicat părţilor în baza Încheierii de şedinţă din data de 2 octombrie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 11 decembrie 2017, Completul de filtru, apreciind incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a respins recursul declarat de reclamantul A., ca fiind tardiv formulat şi a admis în principiu recursul declarat de pârâta ANI şi a fixat termen pentru soluţionarea acestui din urmă recurs.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat de pârâtă:

Verificând documentele dosarului şi susţinerile părţilor, precum şi actele normative incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă, care este singurul examinat pe fond, este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

În fapt, incompatibilitatea stabilită în raportul de evaluare şi care face obiectul prezentului recurs constă în aceea că recurentul reclamant, în perioada 1 august 2002 - 28 mai 2010 a deţinut concomitent, atât funcţia publica cu statut special (agent principal) în cadrul Inspectoratului de Politie al Judeţului Ialomiţa - Poliţia Municipiului Urziceni, cât şi calitatea de administrator al SC B. SNC, fiind aplicabile dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360 din 06 iunie 2002 privind Statutul poliţistului.

Primul motiv de recurs, ce constă în faptul că instanţa de fond în mod greşit şi-a fundamentat soluţia pe prevederile art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360 din 06 iunie 2002 privind Statutul poliţistului, nu poate fi reţinut întrucât, în hotărâre este vorba de o simplă eroare materială.

Din considerentele sentinţei, este evident că instanţa a analizat incompatibilitatea prev. de art. 45 alin. (1) lit. g) din acelaşi act normativ, simpla menţionare a lit. e) în loc. de g), în condiţiile în care a fost analizat textul de lege incident, neputând conduce la reformarea hotărârii, din acest considerent.

Textul de lege citat mai sus, interzice participarea poliţiştilor la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar. Prima instanţă a reţinut că, în speţă, interdicţia se referă la participarea efectivă a persoanei vizate la administrarea sau conducerea unei societăţi comerciale, întrucât atunci când a dorit interzicerea deţinerii calităţii de administrator, legiuitorul a prevăzut-o în mod expres, aşa cum a făcut, spre exemplu în art. 82 alin. (1) lit. a), 84 alin. (1) lit. c) şi 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

În consens cu statuările instanţei de fond, Înalta Curte reţine că interdicţia din Legea nr. 360 din 06 iunie 2002 privind Statutul poliţistului, se referă expressis verbis la administrarea sau conducerea unei societăţi comerciale, ceea ce presupune activităţi concrete de administrare sau conducere, iar nu la simpla deţinere a acestei calităţi.

Dacă ar fi dorit să interzică deţinerea calităţii de administrator, legiuitorul ar fi folosit termeni neechivoci, cum a procedat în cazul incompatibilităţilor prev. de art. 82 alin. (1) lit. a), 84 alin. (1) lit. c) şi 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Din această perspectivă, nu pot fi reţinute susţinerile recurentei pârâte, care a arătat că instanţa de fond, în mod greşit a făcut o analiză comparativă cu normele generale. Se observă că, prima instanţă a interpretat dispoziţiile legale incidente în cauză, şi anume interdicţia prev. de 45 alin. (1) lit. g) din Statutul poliţistului, dar pentru evidenţierea modalităţii de interpretare şi aplicare, a făcut referire la alte interdicţii prevăzute de lege.

Aşadar, nu se poate concluziona că, greşit a fost extrapolat textul de lege prin raportare la o normă generală, deoarece judecătorul fondului a făcut doar o corectă interpretare a normei în discuţie, prin comparaţie cu alte norme, care prevăd o categorie similară de interdicţii, aplicând, în schimb, textul de lege special, incident în cauză.

Ca atare, în dezacord cu susţinerile recurentei, Înalta Curte constată că interdicţia prev. de art. 45 alin. (1) lit. g) din Statutul poliţistului este condiţionată de prestarea în concret a activităţii de administrare sau conducere, simpla deţinere a calităţii de administrator, nefiind de natură să conducă la reţinerea incompatibilităţii.

În acest sens, este relevant faptul că, aşa cum a reţinut şi prima instanţă, recurentul reclamant nu a participat efectiv la administrarea sau conducerea SC B. SNC, prin luarea de decizii şi semnarea de acte în numele societăţii şi nici nu fost retribuit pentru această funcţie.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va dispune respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat, cu consecinţa menţinerii ca legală a hotărârii instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei civile nr. 1656 din 10 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 februarie 2018.