Timeliness of appeal against suspension of execution in administrative litigation and strict calculation of the statutory five-day deadline

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 martie 2015, reclamanta A. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 25 februarie 2014 cu număr ieşire 6900 din 25 februarie 2015. privind proiectul cu codul C312M0109323000U din 16 iulie 2010 şi titlul "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderii A. SRL şi a sancţiunii aplicate, de restituire a sumei de 852.343.98 lei, precum şi suspendarea executării acestui proces-verbal până la soluţionarea definitivă a cauzei.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 1695 din data de 15 iunie 2015 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiate cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare nr. 6900 din 25 februarie 2015 şi cererea de anulare a procesului-verbal de constatare şi a Deciziei nr. 8793 din 11 martie 2015 emise de A.F.I.R., formulate de reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta A. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii şi admiterea cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat, iar în ceea ce priveşte cererea de anulare, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât pronunţarea asupra acestui capăt de cerere s-a realizat fără a se acorda cuvântul părţilor asupra probelor, excepţiilor şi împrejurărilor de fapt sau de drept relevante.

5. Procedura derulată în recurs

Prin raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., s-a apreciat că recursul declarat împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de anulare a actului administrativ este admisibil în principiu, iar cel declarat împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare nr. 6900 din 25 februarie 2015 este promovat cu depăşirea termenului de 5 zile de la comunicarea hotărârii, reglementat de dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Raportul a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor potrivit încheierii de şedinţă din data de 5 octombrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă A. SRL a depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, arătând că sentinţa instanţei de fond i-a fost comunicată la data de 9 octombrie 2015, astfel încât recursul promovat împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de suspendare a executării a fost depus în termenul legal de 5 zile.

De asemenea, recurenta a depus la dosar înscrisuri care atestă începerea executării silite a societăţii, prin sechestrarea şi vânzarea la licitaţie a utilajelor.

6. Considerentele şi soluţia completului de filtru cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului

În materia contenciosului administrativ, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Întrucât suspendarea executării actului administrativ este o operaţie juridică de întrerupere vremelnică a efectelor acestuia, ce apare ca o situaţie de excepţie de la regula executării din oficiu, dispoziţiile art. 14 alin. (4) din legea contenciosului administrativ reglementează un termen special de promovare a căii de atac împotriva hotărârii pronunţate asupra unei astfel de cereri - 5 zile de la comunicare.

În aceste condiţii, Sentinţa nr. 1695 din data de 15 iunie 2015 prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, soluţionează cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare nr. 6900 din 25 februarie 2015 şi cererea de anulare a procesului-verbal de constatare şi a Deciziei nr. 8793 din 11 martie 2015 emise de A.F.I.R., poate fi atacată cu recurs, calea de atac promovată împotriva fiecăreia dintre cele două soluţii trebuind să respecte termenele de declarare sus-menţionate.

Din verificarea actelor dosarului de fond, completul de filtru constată că sentinţa instanţei de fond a fost comunicată societăţii reclamante la data de 7 octombrie 2015, conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond.

Susţinerile recurentei referitoare la comunicarea sentinţei la data de 9 octombrie 2015 sunt neîntemeiate şi nu pot fi avute în vedere de instanţa de control judiciar, câtă vreme dovada existentă la dosar este semnată de reprezentantul societăţii, este completată cu respectarea dispoziţiilor art. 164 C. proc. civ., iar conform dispoziţiilor art. 165 alin. (1) C. proc. civ. procedura de comunicare a sentinţei se socoteşte îndeplinită la data semnării dovezii de înmânare.

Termenul de 5 zile se calculează, aşadar, pe zile libere, de la data comunicării sentinţei - 7 octombrie 2015, ultima zi de declarare a căii de atac împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de suspendare a executării este 13 octombrie 2015, astfel încât recursul depus la data de 15 octombrie 2015 este declarat cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancţiunea decăderii, iar completul de filtru, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) şi art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul declarat împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ ca tardiv formulat.

În privinţa recursului declarat de reclamanta A. SRL împotriva soluţiei pronunţate asupra acţiunii în anulare a actului administrativ prin Sentinţa nr. 1695 din data de 15 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, se apreciază că acesta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, având în vedere menţiunile din raport, în sensul că nu există o jurisprudenţă constantă, conturată la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, care să dezlege unitar problema de drept dedusă judecăţii, completul de filtru constată că recursul nu poate fi soluţionat potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) sau (6) C. proc. civ., astfel încât în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civilă îl va admite în principiu şi va fixa termen pentru soluţionarea pe fond a acestuia, cu citarea părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca tardiv formulat recursul reclamantei A. SRL împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ prin Sentinţa nr. 1695 din data de 15 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Admite în principiu recursul declarat de reclamanta A. SRL împotriva soluţiei pronunţate asupra acţiunii în anulare a actului administrativ prin Sentinţa nr. 1695 din data de 15 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fixează termen de judecată pe fond a recursului la 15 martie 2018, cu citarea părţilor.

Fără cale de atac, în ceea ce priveşte soluţia de respingere ca tardiv a recursului declarat împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de suspendare a executării.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2018.