Postponement of European Arrest Warrant execution pending German guilty plea: failure to prove grave consequences under mandatory postponement grounds

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 226/F din 29 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în baza art. art. 112 rap. la 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 s-a respins, ca nefondată, cererea privind amânarea predării către autorităţile judiciare germane formulată de persoana solicitată A.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată persoana solicitată la 450 lei cheltuielile judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 20 noiembrie 2017 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, cererea formulată de persoana solicitată A. prin care a solicitat amânarea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 19 octombrie 2016 de către Parchetul Munchen şi amânarea predării până la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare ataşată.

În motivarea cererii, persoana solicitată A. a arătat că la data de 16 noiembrie 2017 Judecătoria Munchen a pronunţat condamnarea sa la o pedeapsă neprivativă de libertate ca urmare a încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu Parchetul Munchen, hotărâre care rămâne definitivă la data de 02 decembrie 2017. Pedeapsa aplicată este de 1 an închisoare, pedeapsă suspendată condiţionat, iar prejudiciul cauzat părţilor civile a fost achitat integral.

Persoana solicitată A. a mai arătat că hotărârea de condamnare vizează o pedeapsă neprivativă de libertate şi are în întreţinere şi creştere un minor în vârstă de aproape 1 an.

În susţinerea cererii au fost invocate prevederile art. 58, art. 112 din Legea nr. 302/2004.

Prin Sentinţa penală nr. 38/F din 06 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosar nr. x/2/2017, modificată prin Decizia penală nr. 311 din 21 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus executarea mandatului de arestare european emis la data de 19 octombrie 2016 de către Parchetul Munchen împotriva persoanei solicitate A., cu respectarea regulii specialităţii.

De asemenea, a fost amânată predarea persoanei solicitate către autorităţile germane până la data de 1 decembrie 2017, dată la care minorul B. împlineşte vârsta de 1 an.

Totodată, s-a dispus arestarea provizorie, în vederea predării, a persoanei solicitate A., mandatul urmând să intre în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării, respectiv la data de 1 decembrie 2017.

Curtea a reţinut că situaţia prevăzută de art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 (art. 112 rap. la art. 58 alin. (1)-(5) din Legea nr. 302/2004) constituie un motiv facultativ pentru autoritatea judiciară română de amânare a predării persoanei solicitate, astfel încât instanţa de judecată, analizând actele şi lucrările ce însoţesc mandatul european de arestare, are posibilitatea de a amâna această predare.

S-a precizat că deja s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate până la data de 1 decembrie 2017, considerându-se că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004.

Curtea a apreciat că motivele invocate în concret în susţinerea acestei cereri (probleme familiale care constau în faptul că are un copil, în vârstă de aproape 1 an) nu sunt în măsură să justifice în mod temeinic admiterea acesteia.

Potrivit textului de lege menţionat, predarea poate fi amânată atunci când din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecinţe grave pentru persoana solicitată sau familia acesteia. În acest caz, predarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.

Or, atâta vreme cât mama persoanei solicitate este în măsură să aibă grijă de copilul minor, chiar dacă acesta are vârstă foarte mică, Curtea a apreciat că împrejurarea invocată de aceasta nu se circumscrie cazului de amânare prevăzut de dispoziţiile art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, nefiind atât de gravă cum cere textul de lege precizat. De asemenea, nici faptul că s-a pronunţat de Judecătoria Munchen o hotărâre prin care persoana solicitată a fost condamnată la o pedeapsă neprivativă de libertate ca urmare a încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei cu Parchetul Munchen nu poate sta la baza formulării unei astfel de cereri, neexistând nicio garanţie că situaţia aceasta nu se va schimba, în condiţiile în care se pot exercita căile de atac prevăzute de legislaţia germană.

Curtea a constatat că persoana solicitată reia, în parte, motivarea pentru care s-a dispus amânarea predării în condiţiile prev. de art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 şi solicită o amânare ulterioară întemeiată pe un alt caz facultativ.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art. art. 112 rap. la 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 a respins, ca nefondată, cererea privind amânarea predării către autorităţile judiciare germane formulată de persoana solicitată A.

Împotriva acestei hotărâri, persoana solicitată A. a formulat contestaţie, fără a fi motivată.

Din relaţiile transmise la dosar de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti rezultă că numita A. a fost extrădată în Germania la data de 8 decembrie 2017.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A. în raport de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată.

Potrivit dispoziţiilor art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată, predarea poate fi amânată atunci când, din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecinţe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia. În acesta caz, predarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.

În cauza de faţă, prin Sentinţa penală nr. 38/F din 06 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosar nr. x/2/2017, modificată prin Decizia penală nr. 311 din 21 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus executarea mandatului de arestare european emis la data de 19 octombrie 2016 de către Parchetul Munchen împotriva persoanei solicitate A., cu respectarea regulii specialităţii.

Totodată, a fost amânată predarea persoanei solicitate către autorităţile germane până la data de 1 decembrie 2017, dată la care minorul B. împlineşte vârsta de 1 an, apreciindu-se că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată.

Prin cererea înregistrată la data de 20 noiembrie 2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, contestatoarea A. a solicitat o nouă amânare a punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 19 octombrie 2016 de către Parchetul Munchen şi amânarea predării până la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, cu motivarea că a fost condamnată la o pedeapsă neprivativă de libertate şi are în întreţinere un copil de aproape 1 an.

Din relaţiile transmise de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti rezultă că persoana solicitată A. a fost extrădată în Germania la data de 8 decembrie 2017, înainte de pronunţarea prezentei decizii.

Întrucât persoana solicitată A. a fost extrădată în Germania, Înalta Curte constată că cererea de contestaţie formulată de aceasta este nefondată, urmând ca în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să fie respinsă ca atare.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea persoana solicitată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 226/F din data de 29 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2/2017.

Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 400 lei rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 decembrie 2017.