Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1988/2017 AI generated

Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of the Prahova County Court for a court clerk's discrimination claim.

Case Number Decizia nr. 1988/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ruling that the Prahova County Court is competent to hear the case, thereby rejecting the Calarasi County Court's declination. The dispute involved a labor discrimination claim filed by court clerks against the Ministry of Justice, the Ministry of Public Finance, and other state entities, seeking back pay for salary increases granted to judges and prosecutors but not to clerks, along with penalty interest; the initial filing at the Prahova County Court was dismissed for lack of territorial competence based on one plaintiff's domicile in Calarasi, leading to a ping-pong effect where the Calarasi County Court also declared itself incompetent. The Supreme Court applied Article 127(1) and (3) of the Code of Civil Procedure, interpreting it restrictively per Decision No. 7/2016, which mandates that litigation involving judicial staff must be heard by a court of the same degree within an adjacent appellate district to ensure impartiality, overriding the alternative territorial rule under Article 210 of Law No. 62/2011; consequently, the special public-order competence attached to the status of the plaintiffs as clerks of the Bucharest County Court rendered the Prahova County Court the proper forum, regardless of the specific plaintiff's domicile.

Legislator headnote

AI generated

art. 30 alin. (3) C. proc. civ, art. 127 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 alin. (2) C. proc. civ, art. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 127 alin. (1) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of the Prahova County Court for a court clerk's discrimination claim: În conformitate cu dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliu! sau locul de muncă reclamantul.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction judicial law civil status territorial jurisdiction Civil Procedure Code conflict rule

Cited Legislation

AI generated
art. 30 alin. (3) C. proc. civ
În motivare s-a reţinut că, în prezenta cauză, pe de o parte, necompetenţa teritorială a fost invocată din oficiu de către Tribunalul Prahova şi nu de către pârâţi aşa cum prevede art. 30 alin.
art. 127 C. proc. civ
civ., iar pe de altă parte Tribunalul Călăraşi se află în raza Curţii de Apel Bucureşti, ca şi Tribunalul Bucureşti şi nu se încadrează în categoria instanţelor prevăzute de art. 127 C. proc. civ.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
Analizând conflictul de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art.
art. 133 alin. (2) C. proc. civ
civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ, Înalta Curte reţine următoarele:
art. 210 din Legea nr. 62/2011
În conformitate cu dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliu! sau locul de muncă reclamantul.
art. 127 alin. (1) C. proc. civ
civ., s-a stabilit că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea'' din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ.
art. 127 alin. (3) C. proc. civ
Această situaţie justifică adresarea cererii de chemare în judecată unei instanţe de acelaşi grad din cadrul oricăreia dintre curţile de apel învecinate, având în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (3) C. proc. civ.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 06 martie 2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH. şi II. (grefieri din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia a III - a civilă), au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se admită acţiunea urmând să se constate existenţa stării de discriminare dintre reclamanţi şi ceilalţi grefieri şi personal conex, şi să se dispună obligarea pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice în sensul de a aloca sumele necesare, iar Ministerul Justiţiei şi celelalte instanţe din subordine să plătească reclamanţilor, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare gradaţie, vechime în funcţie, care să includă, cumulat: a), drepturile reprezentând creşteri salariale de 18%, începând cu luna ianuarie 2014 până la data de 01 august 2016, actualizate în raport cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, precum şi în continuare după pronunţarea hotărârii, creşteri compuse din suma indexărilor de 2%, 5% şi 11% acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive în baza O.G. nr. 10/2007 şi aflate în plată, de care s-a bucurat doar o parte a procurorilor din cadrul Ministerului Public, a judecătorilor şi magistraţilor asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b). drepturile reprezentând creşteri salariale de 7%, începând cu luna ianuarie 2014 până la data de 01 octombrie 2016, actualizate în raport cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, precum şi în continuare după pronunţarea hotărârii, creşteri compuse din suma indexărilor de 1% şi 5%, acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive în baza O.G. nr. 3/2006 şi aflate în plată, de care s-a bucurat, doar o parte a procurorilor din cadrul Ministerului public, a judecătorilor şi magistraţilor asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c). dobânzile penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind drepturile salariale calculate începând cu 3 ani înainte de înregistrarea prezentei acţiuni până la plata efectivă a sumelor cuvenite, având în vedere şi decizia nr. 21 din 22 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/1/2015, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

La termenul de judecată din data de 18 iulie 2017, în Dosarul nr. x/105/2017, tribunalul a disjuns cererea de chemare în judecată în ceea ce o priveşte pe reclamantul CC., constituindu-se un nou dosar, respectiv Dosarul nr. z/105/2017, cu termen de judecată fixat la data de 18 iulie 2017.

Prin sentinţa nr. 3267 pronunţată la data de 18 iulie 2017, Tribunalul Prahova, secţia I civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Călăraşi.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a arătat că reclamantul CC. are calitatea de grefier arhivar în cadrul Tribunalului Bucureşti, însă domiciliul acestuia se află în loc. Lehliu Gară, jud. Călăraşi, fiind aplicabile dispoziţiile art. 269 alin. (2) C. muncii, potrivit cărora litigiul este în competenţa tribunalului în circumscripţia căruia îşi are domiciliul reclamantul.

Învestit prin declinare, Tribunalul Călăraşi, secţia civilă, a pronunţat sentinţa nr. 1017 din data de 2 noiembrie 2017, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea soluţionării conflictului.

În motivare s-a reţinut că, în prezenta cauză, pe de o parte, necompetenţa teritorială a fost invocată din oficiu de către Tribunalul Prahova şi nu de către pârâţi aşa cum prevede art. 30 alin. (3) C. proc. civ., iar pe de altă parte Tribunalul Călăraşi se află în raza Curţii de Apel Bucureşti, ca şi Tribunalul Bucureşti şi nu se încadrează în categoria instanţelor prevăzute de art. 127 C. proc. civ. în timp ce Tribunalul Prahova se află în circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, curte învecinată cu Curtea de Apel Bucureşti.

Analizând conflictul de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliu! sau locul de muncă reclamantul.

Dispoziţiile art. . 127 C. proc. civ. reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier, în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii.

Prin decizia nr. 7 din data de 16 mai 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie în soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în M. Of. Partea I nr. 461 din 22 iunie 2016, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., s-a stabilit că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea'' din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanţa competentă, potrivit legii, să judece litigiul, sau de procuror la parchetul care funcţionează pe lângă această instanţă. Or, în cauză, se constată că reclamantul CC. are calitatea de grefier arhivar în cadrul Tribunalului Bucureşti.

Această situaţie justifică adresarea cererii de chemare în judecată unei instanţe de acelaşi grad din cadrul oricăreia dintre curţile de apel învecinate, având în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (3) C. proc. civ.

Împrejurarea că acest reclamant ar fi avut posibilitatea să formuleze o acţiune distinctă, pe care să o adreseze instanţei de la domiciliu! său, Tribunalul Călăraşi, nu poate justifica invocarea din oficiu a excepţiei necompetenţei teritoriale şi declinarea competenţei în favoarea acestei instanţe, deoarece norma de competenţă teritorială prevăzută de art. 210 din Legea nr. 62/2011 are caracter alternativ şi facultativ, doar reclamantul având alegerea între instanţele deopotrivă competente.

Având în vedere situaţia particulară a cauzei în conformitate cu cele statuate prin decizia nr. 7 din data de 16 mai 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie în soluţionarea recursului în interesul legii, se reţine că pentru reclamantul CC., care deţine calitatea de grefier arhivar în cadrul Tribunalului Bucureşti, se aplică dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., cu menţiunea că necompetenţa în această situaţie este una de ordine publică, acest caracter fiind generat de valoarea ocrotită - asigurarea prestigiului justiţiei.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 7 decembrie 2017.