Negative Jurisdictional Conflict Resolved: Court Clerk's Salary Discrimination Case Assigned to Buzău Tribunal

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr. 1675/114/2017, !a dala de 08 mai 2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., RR., SS., în calitate de personal auxiliar de specialitate, din cadrul Tribunalului Bucureşti, au chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice, cu citarea obligatorie a C.N.C.D., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate discriminarea şi faptul că dumnealor erau îndreptăţi încă din anul 2007 la stabilirea drepturilor salariale prin luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON şi, pe cale de consecinţă, să fie obligaţi pârâţii să plătească reclamanţilor diferenţele de salarii (actualizate cu indicele de inflaţie) calculate pe baza valorii de referinţă sectorială de 405 RON (rezultată prin aplicarea procentelor de 2%, 5% şi 11% prevăzute de O.G. nr. 10/2007 asupra valorii de referinţă sectorială), pentru perioada 03 mai 2014 - 01 decembrie 2015, respectiv 445,5 RON, pentru perioada 01 decembrie 2015-24 februarie 2017 şi pentru viitor, precum şi la plata dobânzii legale (penalizatoare) calculate începând cu data de 03 mai 2014 şi până Ia data plăţii efective a sumelor cuvenite şi să procedeze la punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 3 A1 din O.U.G. nr. 57/2015, în mod retroactiv, şi, pe cale de consecinţă, să le achite sumele datorate (indexate cu indicele de inflaţie).

La termenul din 04 septembrie 2017 instanţa a disjuns cererea formulată de reclamanta Ţolea Elvira, formându~se dosarul nr. 2990/114/2017, a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Buzău şî a rămas în pronunţare pe această excepţie.

Prin sentinţa nr. 699 pronunţată la data de 04.09.2017, Tribunalul Buzău -Secţia l civilă a admis excepţia necompetentei teritoriale şî a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a arătat că reclamanta TT. are locul de muncă în circumscripţia Tribunalului Bucureşti, iar domiciliul acesteia se află în judeţul Vâlcea, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. învestit prin declinare, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, a pronunţat sentinţa nr. 1259 din data de 6 noiembrie 2017, prin care a admis excepţia necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea soluţionării conflictului.

În motivare s-a reţinut că reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Bucureşti, iar, în raport de dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011, acestei instanţe i-ar reveni competenţa de soluţionare a cauzei, însă prevederile art. 127 C. proc. civ. prevăd norme speciale de competenţă teritorială în acest caz.

Analizând conflictul de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier, în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii.

Prin decizia nr. 7 din data de 16 mai 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie în soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în M. Of. , Partea 1 nr. 461 din 22 iunie 2016, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., s-a stabilit că sintagma instanţa la care îşi desfăşoară activitatea din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanţa competentă, potrivit legii, să judece litigiul, sau de procuror la parchetul care funcţionează pe lângă această instanţă. Or, în cauză, se constată că reclamanta TT. are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Bucureşti.

Această situaţie justifică adresarea cererii de chemare în judecată unei instanţe de acelaşi grad din cadrul oricăreia dintre curţile de apel învecinate, având în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (3) C. proc. civ.

Împrejurarea că această reclamantă ar fi avut posibilitatea să formuleze o acţiune distinctă, pe care să o adreseze instanţei de la domiciliul său, Tribunalul Vâlcea, nu poate justifica invocarea din oficiu a excepţiei necompetenţei teritoriale şi declinarea competenţei în favoarea acestei instanţe, deoarece norma de competenţă teritorială prevăzută de art. 210 din Legea nr. 62/2011 are caracter alternativ şi facultativ, doar reclamantul având alegerea între instanţele deopotrivă competente.

Având în vedere situaţia particulară a cauzei, în conformitate cu cele statuate prin decizia nr. 7 din data de 16 mai 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie în soluţionarea recursului în interesul legii, se reţine că pentru reclamanta TT., care deţine calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Bucureşti, se aplică dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., cu menţiunea că necompetenţa în această situaţie este una de ordine publică, acest caracter fiind generat de valoarea ocrotită - asigurarea prestigiului justiţiei.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2017.