Probation officers’ salary indexation clarification and jurisdiction for appeals against clarification decisions of enforceable titles

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Dolj la data de 30 octombrie 2007, ulterior declinată la Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., consilieri de probaţiune la Serviciul Probaţiune de pe lângă Tribunalul Dolj, au chemat în judecată Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel Craiova, pentru a fi obligaţi să înlăture discriminarea faţă de celelalte categorii de salariaţi prin acordarea majorărilor salariale de 5 %, 2 % şi 11 %, repararea prejudiciului cauzat de neacordarea acestor majorări, cu dobândă până la plata efectivă, dar şi acordarea indicelui de inflaţie şi efectuarea menţiunilor în carnetele de muncă.

Prin sentinţa nr. 129 din 20 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I. împotriva pârâţilor Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel Craiova.

S-a dispus obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi, în solidar, a majorărilor salariale de 5 % începând cu 01 ianuarie 2007, în raport cu luna decembrie 2006; 2 % începând cu 01 aprilie 2007, în raport cu luna martie 2007 şi 11 % începând cu 01 octombrie 2007 în raport de luna septembrie 2007, sume actualizate în raport de indicele de inflaţie la data plăţii, precum şi la efectuarea menţiunilor în carnetul de muncă.

S-a respins acţiunea faţă de Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Prin decizia nr. 6350 din 13 noiembrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 129/2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

La data de 16 februarie 2017, petenţii H., I., J., K., F., B., D., C., L. şi A., au formulat cerere de lămurire a înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu, reprezentat de sentinţa civilă nr. 129 din 20 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în sensul că indexările recunoscute prin sentinţa au fost şi rămân incluse în indemnizaţia de încadrare lunară.

Prin încheierea nr. 12 din 28 iunie 2017, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis, în parte, cererea privind lămurirea, înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului sentinţei nr. 129 din 20 noiembrie 2008.

A lămurit înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului sentinţei nr. 129 din 20 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în sensul că indexările recunoscute şi stabilite prin această sentinţa, aplicate la valoarea de referinţă, au fost şi au rămas incluse în indemnizaţia brută, de încadrare lunară, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a condiţiilor de acordare a indemnizaţiei de încadrare.

A respins capătul de cerere ce viza specificarea altor menţiuni.

Împotriva acestei încheieri, au formulat recurs atât pârâtul Ministerul Justiţiei, cât şi Tribunalul Dolj.

Pârâtul Ministerul Justiţiei a formulat critici întemeiate în drept pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând respingerea cererii de lămurire, în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar, ca neîntemeiată.

Pârâtul Tribunalul Dolj a susţinut că reclamanţii au tins la modificarea sentinţei nr. 129/2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, prin cererea de lămurire şi greşit instanţa a admis această cerere.

Asupra excepţiei de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei, având în vedere faptul că recursul vizează o contestaţie la titlu într-o cauză judecată atât în fond, cât şi în recurs, de către Curtea de Apel Craiova, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Contestaţia pendinte a fost promovată pentru lămurirea titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr. 129 din 20 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Se constată, din lucrările dosarului de fond ataşat, că sentinţa civilă menţionată a fost pronunţată, în primă instanţă, de către curtea de apel în baza atribuirii de competenţă, dispusă prin art. I şi II din O.U.G. nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare din sistemul justiţiei, într-un dosar ce avea ca obiect o cerere privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salarizat potrivit O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, precum şi potrivit O.G. nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007.

Prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 a Curţii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, şi au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art. I şi II din O.U.G. nr. 75/2008 care, printre altele, atribuiseră în competenţa Înaltei Curţi soluţionarea recursurilor declarate împotriva acestor hotărâri.

Ulterior, textele de lege declarate neconstituţionale au fost abrogate prin Legea nr. 76 din 1 aprilie 2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei.

Ca atare, se constată că, de la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, respectiv data de 6 februarie 2009, competenţa de soluţionare a recursurilor în litigiile de muncă a revenit curţilor de apel, potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 3 raportat la art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ. şi ale art. 284 şi 289 C. muncii, în forma în vigoare la acea dată.

În aplicarea dispoziţiilor general obligatorii ale Curţii Constituţionale, recursul declarat împotriva respectivei sentinţe a fost soluţionat prin decizia nr. 6350 din 13 noiembrie 2009, pronunţată tot de către Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, redevenită instanţă competentă.

În materia contestaţiei la titlu, competenţa de soluţionare a acestei cereri revine, potrivit art. 400 alin. (2) C. proc. civ., instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Potrivit art. 402 alin. (3) C. proc. civ. "hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia la titlu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută".

De asemenea, art. 2813 C. proc. civ. prevede că "Încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi 2811, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 2812 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea".

În cauza de faţă, se constată că acţiunea reclamanţilor a fost soluţionată în primă instanţă de către Curtea de Apel Craiova, iar recursul declarat împotriva hotărârii instanţei de fond a fost soluţionat de aceeaşi curte de apel, în baza competenţelor legal stabilite la acea dată.

Încheierea de lămurire a dispozitivului sentinţei pronunţate de instanţa de fond este supusă recursului, iar competenţa de soluţionare a căii de atac aparţine instanţei care a soluţionat recursul îndreptat împotriva sentinţei pronunţate asupra fondului cauzei şi al cărui dispozitiv se solicită a fi lămurit.

Cum curtea de apel este instanţa care a soluţionat recursul declarat împotriva sentinţei vizate de cererea de lămurire a dispozitivului, aceleiaşi instanţe îi revine şi competenţa soluţionării recursurilor declarate împotriva încheierii pronunţate cu privire la această cerere.

Prin urmare, în aplicarea textelor de lege enunţate, în lipsa unei dispoziţii legale care să atragă competenţa materială de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va fi admisă excepţia necompetenţei materiale şi, în temeiul art. 158 şi 159 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de recurenţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Dolj împotriva încheierii nr. 12 din data de 28 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2017.