Jurisdiction for challenging fiscal security measures: Value of underlying tax claim prevails over rank of issuing authority under Law No. 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 16 martie 2017, sub nr. x/2/2017, reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâţii Primarul Comunei Coronini, Comuna Coronini şi Primăria Comunei Coronini, a solicitat anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 213 din 14 februarie 2017 emisă de Primăria comunei Coronini şi, pe cale de consecinţă, anularea tuturor actelor prin care a fost adusă la îndeplinire măsura asiguratorie instituită prin decizia contestată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 1944 din 25 mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Motivând hotărârea astfel dispusă, instanţa a reţinut, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, că Decizia nr. 213 din 14 februarie 2017 nu priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale ori accesorii ale acestora, ci instituie o măsură asigurătorie, astfel încât competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prin raportare la criteriul rangului autorităţii emitente, respectiv Comuna Coronini, autoritate publică locală, iar nu la criteriul valoric (în speţă, peste 1.000.000 lei).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 05 iulie 2017, sub Dosar nr. x/3/2017.

2.2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 4899 din 6 septembrie 2017, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În argumentarea hotărârii astfel pronunţate, instanţa a reţinut că măsura asiguratorie dispusă în cauză este o măsură ulterioară emiterii deciziei de impunere, prin care s-au stabilit în sarcina debitoarei obligaţii de plată a unor debite de natură fiscală (în cauză, impozit pe clădiri şi accesorii stabilite la data de 31 februarie 2017), fiind astfel o măsură de executare, emisă în scopul final al recuperării debitului restant, având în acest mod un puternic impact pecuniar.

Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii a fost emisă pentru suma totală de 21.845.413,64 lei, aşadar peste pragul valoric de 1.000.000 de lei instituit de art. 10 din Legea nr. 554/2004, ceea ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin raportare la criteriul valoric, iar nu la criteriul rangului autorităţii emitente.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Înalta Curte constată că, obiect al contestării în acţiunea de faţă îl reprezintă Decizia nr. 231 din data de 14 februarie 2017, emisă de Primăria Coronini, prin care au fost instituite măsuri asigurătorii, fiind recomandată măsura popririi asigurătorii asupra conturilor debitoarei deschise la B., pentru obligaţii fiscale suplimentare de plată estimate la suma totală de 21.845.413,64 lei, reprezentând impozit pe clădiri.

Potrivit dispoziţiilor art. 213 alin. (13) C. proc. fisc. : "Împotriva deciziei prin care se dispune instituirea măsurilor asigurătorii, (...), cel interesat poate face contestaţie la instanţa de contencios administrativ competentă", textul normativ făcând trimitere, prin urmare, la dispoziţiile generale în materia stabilirii competenţei materiale a instanţelor de contencios administrativ, respectiv art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instituie două criterii de determinare a competenţei instanţei de fond, respectiv criteriul valoric şi criteriul rangului autorităţii emitente în cadrul sistemului administrativ. Problema care a generat conflictul de competenţa între cele două instanţe priveşte prevalenţa unuia dintre cele două criterii, pornind de la analiza conţinutului actului administrativ supus contestării, curtea de apel apreciind că actul administrativ contestat nu instituie obligaţii de plată a unor debite fiscale în sarcina reclamantei, astfel încât criteriul de stabilire a competenţei este cel al rangului autorităţii emitente, nefiind justificat criteriul valorii creanţei fiscale.

Înalta Curte constată că problema stabilirii competenţei instanţelor judecătoreşti de a soluţiona acţiunile judiciare prin care se contestă măsurile asigurătorii instituite de organele fiscale, a făcut obiectul Soluţiei de principiu a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată în data de 22 mai 2017, prin care s-a stabilit că aceste cereri vor fi judecate de instanţele competente în funcţie de valoarea creanţei pentru care s-au dispus aceste măsuri, şi nu în raport de organul fiscal emitent al deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii.

Decizia nr. 213 din 14 februarie 2017, emisă de Primăria Coronini, având ca obiect instituirea unor măsuri asigurătorii pentru recuperarea unui debit estimat la suma de 21.485.413,64 lei, reprezentând impozit pe clădiri, face parte din categoria actelor administrative "care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora", în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Această concluzie este dedusă din regimul juridic al deciziei contestate, care, deşi are ca obiect instituirea unor măsuri necesare asigurării recuperării debitului pretins reclamantei, este indisolubil legată de creanţa ce a generat nevoia adoptării acestor măsuri, creanţă rezultată, în cazul de faţă, din taxe şi impozite.

Criteriul normativ referitor la legătura actului administrativ cu debitele rezultate din taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora este îndeplinit şi în cazul actelor administrative care nu vizează, în mod direct, stabilirea unor obligaţii fiscale în sarcina contribuabililor (decizii de impunere), ci doar urmăresc constituirea unor garanţii de recuperare a creanţelor bugetare.

Având în vedere că decizia contestată în cauză priveşte o creanţă ce depăşeşte valoarea de 1.000.000 lei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. SRL şi pe pârâţii Primarul Comunei Coronini, Comuna Coronini şi Primăria Comunei Coronini, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - CT