Tardivous appeal against peremption of administrative enforcement action voided under five-day statutory limit

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 iunie 2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului Bucureşti, a solicitat:

(i) sancţionarea pârâtului pentru refuzul, manifestat cu rea-credinţă, de a pune în executare sentinţa civilă nr. 871 din 23 septembrie 1998 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ;

(ii) obligarea pârâtului să îl despăgubească pe reclamant pentru suprafaţa de teren în mărime de 1 ha extravilan situat în Municipiul Bucureşti, în termen de 30 de zile de la pronunţare;

(iii) obligarea pârâtului la plata daunelor morale al căror cuantum urmează a fi apreciat de instanţa de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 15 septembrie 2014, instanţa de fond a dispus suspendarea judecării cauzei, în condiţiile art. 138 alin. (6) C. proc. civ., până la soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 3195 din 22 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/3/2013.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin încheierea de şedinţă din data de 09 noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia perimării şi a constatat intervenită perimarea cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului Bucureşti.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 09 noiembrie 2015 a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6, 7 şi 8 C. proc. civ., republicat.

O primă critică, întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ., republicat, priveşte afectarea dreptului recurentului-reclamant de acces la justiţie, drept protejat de dispoziţiile art. 21 din Constituţia României şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

A doua critică priveşte schimbarea, de către instanţa de fond, a obiectului cererii de chemare în judecată. Recurentul susţine ca instanţa de fond a schimbat actul juridic de referinţă propus de reclamant, respectiv, art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 262/2007, cu dispoziţiile C. proc. civ., republicat, efectul fiind acela al încălcării dreptului fundamental de acces liber la justiţie şi pronunţarea unei hotărâri nemotivate. În susţinerea acestei critici au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 6 C. proc. civ.

Cea de-a treia critică priveşte încălcarea autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 871 din 23 septembrie 1998, în dauna intereselor legitime ale recurentului, motiv de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., republicat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Primarul General al Municipiului Bucureşti nu a depus întâmpinare la dosar.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 31 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

La data de 18 iulie 2017, recurentul-reclamant A. a depus la dosarul cauzei un punct de vedere cu privire la raportul comunicat, apreciind că recursul întruneşte toate condiţiile de admisibilitate, putând fi analizat de către instanţa de recurs.

În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru, recurentul-reclamant a arătat că cererile de recurs formulate în temeiul art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004, sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

Totodată, recurentul-reclamant a precizat pretenţiile deduse judecăţii în sensul că, invocând autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 871 din 23 septembrie 1998, a solicitat instanţei de judecată să pună în executare această hotărâre prin obligarea intimatului-pârât ca, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, să îl despăgubească pentru suprafaţa de un hectar de teren situat în extravilanul Municipiului Bucureşti, cu suma de 39.860.000 euro, la cursul zilei la care se va face plata. Recurentul-reclamant a solicitat, totodată, obligarea intimatului-pârât la plata daunelor morale în cuantum de 15.000 euro, la cursul zilei la care se va face plata.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ.:

"

Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare", iar potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat:

"

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Înalta Curte constată că încheierea supusă recursului a fost pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 09 noiembrie 2015.

Termenul de 5 zile, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, a început să curgă de la data pronunţării hotărârii, respectiv 09.11.2015 şi s-a împlinit la data de 15.11.2015, într-o zi nelucrătoare, fiind prorogat până la data de 16.11.2015, prima zi lucrătoare care urmează, potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (2) C. proc. civ., republicat.

Recursul declarat de reclamantul A. a fost înregistrat la dosarul cauzei la data de 18.12.2015.

Având în vedere că termenul de declarare şi de motivare a recursului, respectiv de 5 zile de la pronunţare, s-a împlinit la data de 16.11.2015, iar recursul a fost declarat de reclamant la data de 18.12.2015, Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat, urmând a aplica sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (1) corelat cu dispoziţiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 09 noiembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 decembrie 2017.