Inadmissibility of appeal against non-appealable jurisdictional declination order in civil procedure

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 24.11.2014, sub nr. x/2/2014, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, au solicitat obligarea pârâtului la emiterea Deciziei de titularizare pe post începând cu data de 01.10.2013, recunoaşterea calităţii de titular în privinţa reclamantei A., plata daunelor daunelor materiale şi morale în cuantum de 1.000.000 lei, obligarea pârâtului să aplice de îndată Decizia Curţii Constituţionale nr. 397 din 01 octombrie 2013 şi să-i plătească toate salariile neîncasate.

Prin cererea înregistrată la data de 10 martie 2015, pârâtul Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a solicitat chemarea în garanţie a Grădiniţei nr. 30 şi a Colegiului Naţional "Gheorghe Lazăr".

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1315 din 11 mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi chemaţii în garanţie Grădiniţa nr. 30 şi Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr", în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1315 din 11 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au formulat recurs reclamanţii A. şi B., criticând-o ca nelegală şi netemeinică, susţinând în esenţă că, în raport de obiectul cauzei deduse judecăţii, Curtea de Apel Bucureşti este instanţa competentă material să soluţioneze cauza, şi nu Tribunalul Bucureşti.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi intimaţii-chemaţi în garanţie Grădiniţa nr. 30 şi Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" nu au depus întâmpinări la dosar.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 17 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au formulat un punct de vedere cu privire la raportul întocmit asupra admisibilităţii recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţii B. şi A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"

Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"

Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Totodată, se va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată de dispoziţiile art. 483 C. proc. civ.

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care Codul de procedură civilă sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte constată că reclamanţii au formulat recurs împotriva unei hotărâri prin care s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, fiind incidente dispoziţiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora:

"

Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent."

Aşadar, hotărârea atacată nu este supusă niciunei căi de atac şi nu face parte din categoria hotărârilor susceptibile de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"

Art. 483 - (1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii B. şi A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanţii B. şi A., împotriva sentinţei civile nr. 1315 din 11 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 decembrie 2017.