Untimely appeal by anticorruption agency over wealth-check order quashed, leaving original judgment intact.

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 02 februarie 2015, reclamanta Agenţia Naţională de Integritate, în contradictoriu cu pârâţii Comisia de Verificare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, A. şi B., a solicitat anularea Ordonanţei nr. 1/2014, emisă de pârâta Comisia de Verificare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, privind verificarea averii pârâtului A.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 148 din data de 16 iunie 2015, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată împotriva pârâtei B., ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă şi a respins acţiunea formulată de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate, în contradictoriu cu pârâţii Comisia de Verificare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi A., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 148 din data de 16 iunie 2015, a formulat recurs reclamanta Agenţia Naţională de Integritate, criticând ca nelegală şi netemeinică hotărârea atacată, întemeindu-şi recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii formulate.

În ceea ce priveşte soluţia pronunţată excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B., recurenta-reclamantă arată că, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 176/2010, în situaţia în care persoana evaluată este căsătorită, evaluarea se extinde şi asupra averii soţului acestei persoane, dispoziţie corelată cu art. 30 C. fam.

Activitatea de verificare s-a referit expres şi la intimata-pârâtă B., astfel încât, pentru respectarea dreptului la apărare şi a dreptului de a dovedi contrariul raportului de evaluare, prevăzute de art. 17 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 115/1996, în cauză trebuie să figureze şi această pârâtă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, recurenta-reclamantă arată că instanţa de fond a reţinut greşit netemeinicia concluziilor din raportul de evaluare întocmit de A.N.I., cu privire la validitatea a patru contracte de împrumut. De asemenea, instanţa de fond a reţinut, în mod greşit, că, deşi împrumuturile nu au fost menţionate în declaraţia de avere, acest fapt nu conduce la concluzia că sumele nu sunt justificate.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinările înregistrate la data de 25.11.2015, intimaţii-pârâţi A. şi B. au invocat excepţia nulităţii recursului, ca urmare a neîncadrării criticilor formulate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 31 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au depus la dosarul cauzei un punct de vedere asupra raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"

Hotărârea pronunţată în prima instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.", iar potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat:

"

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Prin întâmpinările înregistrate la dosarul cauzei la data de 25.11.2015, intimaţii-pârâţi A. şi B. au invocat excepţia tardivităţii declarării căii de atac a recursului, iar prin raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză, s-a opinat în sensul aprecierii ca întemeiată a acestei excepţii.

Ulterior comunicării întâmpinărilor formulate în cauză și a Raportului privind admisibilitatea recursului, reclamanta nu a un formulat punct de vedere și nu a prezentat dovezi suplimentare cu privire la declararea căii de atac în termen.

Înalta Curte constată că sentinţa civilă nr. 148 din data de 16 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 21.07.2015, conform dovezii de înmânare aflate la dosarul instanţei de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, se împlinea la data de 06.08.2015, potrivit dispoziţiilor art. 181, raportat la art. 184 C. proc. civ.

Recursul formulat de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate a fost depus prin fax, precum și prin serviciul poștal, la data de 07.10.2015, la aceeași dată fiind înregistrat la dosarul cauzei.

Având în vedere că termenul de declarare şi de motivare a recursului, de 15 zile de la comunicare, s-a împlinit la data de 06.08.2015, iar recursul a fost declarat la data de 07.10.2015, Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat, urmând a aplica sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., corelat cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 148 din 16 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 decembrie 2017.