Tribunal Suceava prevails as competent court for public works contract payment dispute under special procurement rules.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Tribunal Suceava, Administrative and Fiscal Section, is the competent court to hear the case, thereby prevailing over the Court of Appeal Suceava's territorial declination; the case remains at the tribunal for merits. The dispute arose from a claim by a company against a local administrative unit for payment of 2,125,509.54 lei under an invoice for works performed pursuant to a public works contract concluded under Government Emergency Ordinance No. 34/2006, with the plaintiff invoking Articles 286 of that ordinance, Law No. 554/2004, and Articles 49 et seq. of Law No. 101/2016. The decisive legal basis is that, under Article 53(1) of Law No. 101/2016, which reproduces Article 286(1) of GEO No. 34/2006, disputes concerning the execution of public procurement contracts are exclusively decided at first instance by the administrative and fiscal section of the tribunal in whose jurisdiction the contracting authority is located, regardless of the claim's value; the general provisions of Article 10(1) of Law No. 554/2004 do not apply because the special procurement legislation governs competence.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 53 din Legea nr. 101/2016, art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ; Tribunal Suceava prevails as competent court for public works contract payment dispute under special procurement rules: The dispute arose from a claim by a company against a local administrative unit for payment of 2,125,509.54 lei under an invoice for works performed pursuant to a public works contract concluded under Government Emergency Ordinance No. 34/2006, with the plaintiff invoking Articles 286 of that ordinance, Law No. 554/2004, and Articles 49 et seq. of Law No. 101/2016. The decisive legal basis is that, under Article 53(1) of Law No. 101/2016, which reproduces Article 286(1) of GEO No. 34/2006, disputes concerning the execution of public procurement contracts are exclusively decided at first instance by the administrative and fiscal section of the tribunal in whose jurisdiction the contracting authority is located, regardless of the claim's value; the general provisions of Article 10(1) of Law No. 554/2004 do not apply because the special procurement legislation governs competence.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for resolving the negative conflict of jurisdiction and designating the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 13 iunie 2017, pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. SA, în contradictoriu cu pârâta U.A.T. Vicovu de Sus, prin Primar, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei restante de 2.125.509,54 lei, aferentă facturii nr. 3061 din 05 mai 2017, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate de reclamantă în temeiul contractului de lucrări nr. 10399 din data de 29.09.2008.
Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin încheierea nr. 2397 din data de 22 iunie 2017, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava.
Motivând hotărârea astfel pronunţată, tribunalul a reţinut că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, valoarea creanţelor solicitate la plată atrăgând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea curţii de apel, şi nu a tribunalului.
Prin sentinţa civilă nr. 119 din data de 19 septembrie 2017, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict.
În argumentarea hotărârii, curtea a reţinut că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, ci dispoziţiile speciale ale art. 53 din Legea nr. 101/2016, care stabilesc competenţa de soluţionare în favoarea tribunalului, întrucât contractul de lucrări nr. 10399 din 29 septembrie 2008 este un contract de achiziţii publice încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006.
Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. SA a solicitat obligarea pârâtei U.A.T. Vicovu de Sus la plata sumei restante de 2.125.509,54 lei, aferentă facturii nr. 3061 din 05 mai 2017, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate de reclamantă în temeiul contractului de lucrări nr. 10399 din data de 29.09.2008, în susţinerea acţiunii fiind invocate dispoziţiile art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, Legea nr. 554/2004 şi art. 49 şi urm. din Legea nr. 101/2016.
Înalta Curte constată că pretenţiile solicitate de către reclamantă sunt fundamentate pe dispoziţiile contractului de lucrări nr. 10399 din data de 29.09.2008, încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, şi învestesc instanţa de judecată cu analiza unor aspecte legate de executarea de către pârâtă a obligaţiilor contractuale de natură financiară.
Potrivit art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006:
"
(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante."
În ceea ce priveşte procedura de soluţionare a litigiilor privind achiziţiile publice, a fost adoptată Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Referitor la competenţa instanţelor de judecată, prevederile Legii nr. 101/2016 au preluat conţinutul art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, stabilind în cuprinsul art. 53 alin. (1) că:
"
(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice."
Faţă de aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că tribunalului îi revine competenţa materială exclusivă de soluţionare a cauzei, pretenţiile reclamantei decurgând dintr-un contract de lucrări supus legislaţiei speciale privind achiziţiile publice, competenţa instanţelor de judecată stabilindu-se tot prin raportare la dispoziţiile speciale.
În cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, acestea reprezentând dispoziţii generale în materia contenciosului administrativ, cele două criterii de stabilire a competenţei instanţelor de judecată utilizate în acest text normativ (criteriul valoric şi criteriul autorităţii emitente a actului administrativ), putând fi utilizate doar în cazul în care nu se regăsesc prevederi derogatorii cuprinse în legi speciale.
În acest sens, valoarea creanţei pretinse de reclamantă este irelevantă în stabilirea competenţei materiale a instanţei de judecată, atât timp cât prevederile Legii nr. 554/2004 nu au aplicabilitate, iar prevederile Legii nr. 101/2016 nu prevăd un asemenea criteriu, competenţa aparţinând tribunalului indiferent de cuantumul pretenţiilor.
În consecinţă, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta societatea A. SA şi pe pârâta U.A.T. Vicovu de Sus, prin Primar, în favoarea, în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 decembrie 2017.