Jurisdiction for contesting tax seizure orders: application of civil enforcement rules over administrative-fiscal procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Giurgiu District Court to adjudicate the taxpayer's appeal, thereby affirming the District Court's status as the competent initial instance and overruling the Court of Appeal’s declination. The dispute involved a taxpayer's challenge against a decision instituting precautionary measures and the subsequent seizure of movable property by the fiscal authority, creating a jurisdictional split between civil and administrative-fiscal courts regarding whether the seizure minutes constituted administrative acts or enforcement measures. Relying on Article 135 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that challenges to acts of enforcement, such as seizure proceedings, are governed by common civil law under Articles 172–173 of the Fiscal Procedure Code and Article 714 of the Code of Civil Procedure, rather than Law No. 554/2004 or the administrative-fiscal procedural rules, thus establishing that the court of enforcement with territorial jurisdiction over the debtor's domicile holds exclusive competence to hear the appeal in summary proceedings.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 714 C. proc. civ, art. 135 C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Jurisdiction for contesting tax seizure orders: application of civil enforcement rules over administrative-fiscal procedure: The dispute involved a taxpayer's challenge against a decision instituting precautionary measures and the subsequent seizure of movable property by the fiscal authority, creating a jurisdictional split between civil and administrative-fiscal courts regarding whether the seizure minutes constituted administrative acts or enforcement measures. Relying on Article 135 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that challenges to acts of enforcement, such as seizure proceedings, are governed by common civil law under Articles 172–173 of the Fiscal Procedure Code and Article 714 of the Code of Civil Procedure, rather than Law No. 554/2004 or the administrative-fiscal procedural rules, thus establishing that the court of enforcement with territorial jurisdiction over the debtor's domicile holds exclusive competence to hear the appeal in summary proceedings.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule governing the resolution of the negative conflict of jurisdiction and the assignment of competence to the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de faţă,
Deliberând, constată următoarele:
Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamantul A. a formulat contestaţie împotriva Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr. GR-AIF 2177 din 27 aprilie 2016 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Giurgiu şi a proceselor verbale de sechestru asigurator bunuri mobile nr. 6036 din 12 mai 2016 şi nr. 6037 din 12 mai 2016 emise de Serviciul Fiscal Orăşenesc Mihăileşti, solicitând admiterea contestaţiei şi anularea actelor contestate ca neîntemeiate.
Prin sentinţa civilă nr. 403 din 13 octombrie 2016, Tribunalul Giugiu a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei în soluţionarea cauzei, invocată de pârâtă prin întâmpinare, şi pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Giurgiu
Prin încheierea din 24 mai 2017, Judecătoria Giurgiu a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de intimată şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, raportându-se la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, faţă de cuantumul sumei la care se referă actele contestate în speţă, cuantum superior pragului de 1.000.000 lei.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti
Prin sentinţa civilă nr. 3183 din 15 septembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie împotriva proceselor verbale de sechestru asigurător bunuri mobile nr. 6036 din 12 mai 2016 şi nr. 6037 din 12 mai 2016 în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
A constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
A disjuns capătul de cerere având ca obiect contestaţie împotriva deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 2177 din 27 aprilie 2016 şi a dispus formarea unui dosar distinct, cu termen de judecată la 10.11.2017, C 22 fond - ora 09.00, pentru când se vor cita părţile.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a făcut distincţie între contestaţia la executare propriu-zisă şi contestaţia administrativ-fiscală, proceduri distincte şi în mod expres reglementate de lege, şi a arătat că procesul-verbal de sechestru nu este un act administrativ în sensul C. fisc. , ci constituie un act de executare, supus prevederilor art. 714 C. proc. civ.
3. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, sesizată cu pronunţarea regulatorului de competenţă, judecând în conformitate cu dispoziţiile art. 135 C. proc. civ. şi analizând obiectul cauzei deduse judecăţii, precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Înalta Curte constată că, în speţă, reclamantul A. a supus cenzurii instanţei de judecată, atât Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. GR-AIF 2177 din 27 aprilie 2016 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Giurgiu, cât şi procesele-verbale de sechestru asigurător bunuri mobile nr. 6036 din 12 mai 2016 şi nr. 6037 din 12 mai 2016 emise de Serviciul Fiscal Orăşenesc Mihăileşti.
Cererea astfel formulată priveşte atât contestarea unui act administrativ-fiscal, anume decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, cât şi contestarea actelor de executare efectuate în temeiul acestuia.
Aşa cum a reţinut şi Curtea de Apel Bucureşti, în timp ce contestarea unui act administrativ-fiscal este supusă regimului juridic stabilit de dispoziţiile art. 213 C. proc. fisc. , în ceea ce priveşte actele de executare sunt incidente dispoziţiile art. 172-173 C. proc. fisc.
Potrivit art. 172 alin. (1) C. proc. fisc. , republicat, cu modificările şi completările ulterioare, orice persoană interesată poate face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat, cu încălcarea prevederilor legale, de către organele de executare fiscale, precum şi împotriva refuzului acestora de a îndeplini un act de executare în condiţiile legii.
Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.
Aşa cum s-a statuat şi prin decizia nr. 14/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, evocată şi de către Curtea de Apel Bucureşti, în cazul contestării executării silite ce se realizează de către organele administrativ fiscale în baza unui titlu executoriu fiscal, dreptul comun este reprezentat de normele dreptului civil, material şi procesual, iar nu de normele de drept public cuprinse în Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ şi, respectiv, în Titlul IX din C. proc. fisc. , care sunt aplicabile numai la soluţionarea acţiunii în anularea sau modificarea obligaţiei fiscale, ce constituie titlu de creanţă fiscală.
Potrivit art. 714 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., "contestaţia (…) se introduce la instanţa de executare".
Ca urmare, instanţei de executare, stabilită potrivit dreptului comun, îi revine competenţa să judece contestaţia împotriva executării propriu-zise, atunci când o astfel de contestaţie vizează un titlu executoriu emis de organul fiscal, aşa cum este cazul în prezenta cauză.
Se reţine, din această perspectivă, că art. 651 C. proc. civ. prevede că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în speţă, Judecătoria Giurgiu.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Giurgiu, instanţă iniţial învestită de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Giurgiu, având ca obiect contestaţie împotriva proceselor-verbale de sechestru bunuri mobile, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2017.