Suspension of execution of rural development aid recovery decision: legal uncertainty from retroactive application of eligibility rules and imminent financial harm
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the rural investment financing agency, upholding the lower court’s order that suspended the execution of the administrative verification and budgetary claim establishment report. The dispute arose from the agency’s issuance of a report alleging that the beneficiary company had artificially constituted its legal entity to access non-reimbursable funding under Measure 312 of the National Rural Development Plan, violating specific contractual and regulatory conditions. The court ruled that the beneficiary established a well-justified case and imminent risk of harm, as subsequent civil litigation had already annulled the underlying administrative decisions and confirmed that no regulatory breach justifying financial correction existed, thereby fulfilling the statutory requirements for suspension under Article 14 of Law No. 554/2004 and Article 2(1)(t) and (s) of the same law.
Legislator headnote
AI generatedart. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 50 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Suspension of execution of rural development aid recovery decision: legal uncertainty from retroactive application of eligibility rules and imminent financial harm: The dispute arose from the agency’s issuance of a report alleging that the beneficiary company had artificially constituted its legal entity to access non-reimbursable funding under Measure 312 of the National Rural Development Plan, violating specific contractual and regulatory conditions. The court ruled that the beneficiary established a well-justified case and imminent risk of harm, as subsequent civil litigation had already annulled the underlying administrative decisions and confirmed that no regulatory breach justifying financial correction existed, thereby fulfilling the statutory requirements for suspension under Article 14 of Law No. 554/2004 and Article 2(1)(t) and (s) of the same law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe provision cited to establish that the ground for cassation appeal based on violation of procedural law was not incident to the case.
The procedural basis applied to dismiss the appeal as unfounded because the alleged violation of procedural law was not substantiated.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 6783 din 25 februarie 2015 emis de pârâtă, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu prev.art. 50 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea Procesului-verbal.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 1876 pronunţată în data de 25 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de suspendare, formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, a suspendat executarea Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 6783 din 25 februarie 2015 emis de pârâtă, până la soluţionarea în fond a acţiunii în anulare.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale care, invocând prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate şi pe fond respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.
În motivarea cererii, recurenta a reiterat situaţia de fapt şi a argumentat că reclamanta, în cuprinsul cererii de suspendare, nu a indicat nicio împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ atacat.
A criticat faptul că instanţa de fond a considerat că simplul fapt de a putea da o altă interpretare unor dispoziţii legale este suficientă pentru a fi îndeplinită condiţia cazului bine justificat.
A mai argumentat, în esenţă, că intimata-reclamantă a încălcat condiţiile minime esenţiale pentru ca proiectul să îşi menţină eligibilitatea din perspectiva Ghidului Solicitantului, Fişei Măsurii 312, H.G. nr. 224/2008 şi Regulamentului European nr. 65/2011, aspectele constatate de recurentă fiind de natură a conduce la concluzia că au fost create artificial condiţiile necesare pentru a obţine sprijinul financiar.
Din actele existente la dosar nu rezultă pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ. Executarea unei obligaţii bugetare, care a fost stabilită printr-un act administrativ fiscal care se bucură de prezumţia de legalitate nu poate constitui prin ea însăşi o pagubă.
1.4. Apărările intimatei
Legal citată, intimata-reclamantă SC A. SRL, a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii atacate.
A argumentat, în esenţă, că, prin sentinţa civilă recurată, s-a dispus în mod legal admiterea cererii de suspendare, instanţa analizând în mod temeinic îndeplinirea în cauză a cerinţelor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. t) şi s) din Legea nr. 554/2004.
La data semnării contractului de finanţare de către reclamanta societate nu erau în vigoare Ghidul solicitantului versiunea din iulie 2012 şi nici Regulamentul 65/2011.
Între data depunerii cererii de finanţare, data achitării tranşei şi data încheierii procesului-verbal de constatare, condiţiile avute în vedere la accesarea acestor fonduri nu s-au modificat, astfel că, atâta timp cât s-a stabilit odată că nu s-au creat condiţii artificiale, au fost acceptate şi achitate tranşele de plată, procesul-verbal este nelegal.
Prin executarea silita a intimatei, raportat la cuantumul sumei indicate în titlul de creanţa, acesta ar fi în imposibilitate absoluta de a-şi mai putea desfăşura activitatea, de a-şi achita salariaţii, creditul la banca şi toate celelalte speze aferente oricărei activităţi economice.
2. Procedura de soluţionare a recursului
2.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 septembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea din 21 martie 2017, completul filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul formulat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., fixând termen pentru judecata pe fond a recursului.
Cu privire la fondul recursului. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, şi faţă de criticile recurentei-pârâte, constată recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
În speţă, intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 6783 din 25 februarie 2015, emise de pârâta-recurentă.
În motivarea actelor administrative contestate s-a reţinut, în esenţă, că beneficiarul finanţării nerambursabile în cadrul Măsurii 312, SC A. SRL, a fost constituit în mod artificial în vederea susţinerii activităţii SC B. SRL, fiind, astfel, încălcate art. 3, 8, 11 şi 17 din anexa I a contractului de finanţare, fişa tehnică a Măsurii 312 din PNDR 2007-2013, art. 71-72 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 şi art. 4 din Regulamentul CE nr. 65/2011.
Prima instanţă a admis cererea reclamantei, apreciind, în esenţă, că aceasta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor speciale prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi aceasta este şi concluzia instanţei de control judiciar.
Fără a mai relua situaţia de fapt, Înalta Curte constată că, în speţă, argumentele reclamantei-intimate privind aplicarea retroactivă a textelor legale în baza cărora a fost emis procesul-verbal contestat sau posibilele interpretări al aspectelor de fapt reţinute în sarcina sa, reprezintă împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actelor administrative a căror suspendare se solicită.
Îndeplinirea condiţiei referitoare la prejudiciu şi la iminenţa producerii acestuia rezultă din punerea în executare a actelor administrative contestate, cu consecinţa imediată şi directă a afectării grave a activităţii intimatei-reclamante, în contextul creditelor contractate şi a bugetului anual al acesteia.
Se mai reţine şi că prin sentinţa civilă nr. 760 din 8 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, şi, în consecinţă, a anulat Decizia nr. 14320 din 17 aprilie 2015 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 6783 din 25 februarie 2015, emise de pârâtă.
În motivarea acestei soluţii, Curtea de Apel a constatat, în esenţă, nu se poate reţine existenţa unei nereguli care să justifice aplicarea corecţiei financiare în temeiul prevederilor legale naţionale şi comunitare avute în vedere de către pârâtă.
Hotărârea de anulare, în primă instanţă, a actelor administrative a căror suspendare se solicită în prezenta cauză, confirmă concluzia privind întrunirea condiţiei cazului bine justificat, în sensul avut în vedere de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.
În consecinţă, reţinându-se că motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 1876 din 25 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2017.