Revision request rejected: no res judicata conflict between judgments in distinct proceedings with different parties and objects.

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii

Prin cererea formulata la data de 28.

07.2016 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş sub nr. x/109/2016 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locala de aplicare a Legii nr. 18/1991 Merişani şi Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Băiculeşti, a solicitat îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinţei civile nr. 515 din 19 martie 1996 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. x/1995, în sensul că adresa sa corectă de domiciliu este str. Valea Nucului, în loc. de str. Valea Lupului, Bucureşti, sectorul 2.

Prin încheierea din data de 5 decembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosar nr. x/109/2016 s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamant, avându-se în vedere menţiunile actului de identitate depus la dosarul cauzei, precum i ale sentinţei civile nr. 315 din 19 martie 1996 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. x/1995, depusa în original, constatând că reclamantul nu a fost parte în procesul finalizat prin hotărârea a cărei îndreptare se solicită.

Împotriva încheierii din data de 05.12.2016 pronunţată de Tribunalul Argeş a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea acestuia, cu casarea încheierii recurate în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, precum şi respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Comunală de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Băiculeşti, cu îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 515 din 19 martie 1996, în sensul corectării adresei de domiciliu a reclamantului B., care este str. Valea Nucului, ci nu str. Valea Lupului, Bucureşti, sector 2.

Prin decizia nr. 328 din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 05.12.2016, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă, complet specializat contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/109/2016, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Merişani şi Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Băiculeşti; s-a modificat încheierea din 05.12.2016, în sensul că s-a admis cererea şi s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 315 din 19 martie 1996 a Tribunalului Argeş, reţinându-se ca domiciliu al reclamantului B. adresa din Bucureşti, str. Valea Nucului, sector 2, în loc. de str. Valea Lupului.

Prin cererea formulată la data de 25.04.2017, petentul-reclamant A. a formulat cerere de completare a deciziei nr. 328 din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/109/2016, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea cererii, petentul a solicitat repunerea acţiunii în termenul de recurs, iar pe fondul cauzei de natură funciară, respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A., precum şi a altor excepţii, casarea sentinţei civile nr. 315 din 19 martie 1996 şi rejudecarea pe fond a cauzei, cu consecinţa obligării comisiei locale de fond funciar la aducerea, deîndată, la îndeplinire, a prevederilor hotărârilor Comisiei judeţene de fond funciar Argeş.

Obiectul cererii de revizuire

Prin decizia nr. 565 din 15 mai 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca inadmisibilă cererea de completare a deciziei nr. 328 din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/109/2016, formulată de reclamantul A., instanţa reţinând că solicitarea formulată de petent privitoare la substanţa cauzei de fond funciar, constând în rejudecarea pe fond a acesteia, este inadmisibilă, cauza fiind deja soluţionată pe fond în mod definitiv şi neputând fi rejudecată prin intermediul unei cereri de completare a unei decizii pronunţate într-un recurs declarat împotriva unei încheierii ce a avut ca obiect îndreptare eroare materiale.

3. Cererea de revizuire

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 07.06.2017, sub nr. x/1/2017, revizuentul A., în contradictoriu cu intimaţii Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Merişani şi Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Băiculeşti, a solicitat anularea deciziei nr. 565 din 15 mai 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/109/2016.

În motivarea cererii, revizuentul a arătat, în esenţă, că decizia nr. 565 din 15 mai 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/109/2016 este potrivnică deciziei nr. 1184 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/109/2014, în sensul nesocotirii autorităţii de lucru judecat a celor statuate prin această hotărâre judecătorească, sub aspectul excepţiei inadmisibilităţii cererii de completare.

În drept, revizuentul şi-a întemeiat cererea de revizuire pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cauza şi cererea de revizuire formulată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte o va respinge pentru considerentele în continuare arătate.

Revizuentul a invocat în susţinerea cererii sale motivul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Motivul de revizuire de la pct. 8, invocat ca temei legal al prezentei cereri, este incident atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, făcându-se astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri. Reglementând acest motiv de revizuire, legiuitorul a sancţionat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri, precum şi imposibilitatea executării.

Deşi în actualul text nu se mai prevede condiţia triplei identităţi de cauză, de obiect şi de părţi, acesta consacră vechea jurisprudenţă, în sensul că este mai clar reglementată necesitatea ca prin cea de a doua hotărâre pronunţată să se încalce autoritatea de lucru judecat, astfel cum aceasta este reglementată de dispoziţiile art. 430 şi art. 431 C. proc. civ., potrivit cărora "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

Soluţiile jurisprudenţiale generate sub imperiul vechii reglementări îşi păstrează valabilitatea în sensul că trebuie ca hotărârile potrivnice să întrunească cerinţa triplei identităţi, de cauză, de obiect şi de părţi, cu menţiunea că hotărârile trebuie pronunţate în dosare separate, şi nu pe parcursul ciclurilor procesuale ale aceleiaşi pricini.

Aşadar, pentru a putea fi incidentă teza din art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este necesar să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, hotărârile să nu fi fost pronunţate în acelaşi dosar, ci în dosare diferite şi în cea de-a doua cauză să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanţă.

Or, în prezenta speţă, cauzele soluţionate prin hotărârile invocate a fi potrivnice nu sunt identice ca părţi, obiect şi cauză.

Astfel, Dosarul nr. x/109/2016 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în care a fost pronunţată decizia nr. 565 din 15 mai 2017, a cărei revizuire se solicită, are ca obiect cererea privind îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinţei civile nr. 515 din 19 martie 1996 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. x/1995 formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Merişani şi Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Băiculeşti.

În schimb, Dosarul nr. x/109/2014 al aceleiaşi instanţe în care s-a pronunţat decizia nr. 1184 din 06 septembrie 2016, faţă de care se invocă încălcarea autorităţii de lucru judecat, are ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Merişani, privind anularea somaţiei nr. 861 din 21 februarie 2014 şi a titlului executoriu nr. 2 din 21 februarie 2014 pentru suma de 1.471 lei.

În ambele dosare, revizuentul din prezenta cauză a formulat cereri de completare a deciziilor pronunţate în recurs, soluţionate prin hotărârile judecătoreşti invocate ca fiind contradictorii, argumentat de faptul că prin decizia nr. 565 din 15 mai 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/109/2016, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de completare a deciziei nr. 328 din 20 martie 2017, iar prin decizia nr. 1184 din 06 septembrie 2016 pronunţată de aceiaşi instanţă în Dosarul nr. x/109/2014, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de completare a deciziei nr. 1113 din 28 iunie 2016.

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiţia identităţii cauzei şi obiectului cererilor de chemare în judecată, întrucât trebuie avut în vedere fundamentul raportului juridic dedus judecăţii, care este diferit în aceste litigii.

De asemenea, dezlegarea dată în cele două litigii chestiunii litigioase privind cererile de completare nu intră în contradicţie, cele două cereri de completare fiind bazate pe motive diferite şi soluţionate în baza unor norme procedurale distincte (art. 2812 din C. proc. civ. de la 1865, respectiv art. 444 din noul C. proc. civ.).

Pe de altă parte, se constată că prin motivul de revizuire invocat, revizuentul tinde în realitate să obţină o rejudecare a cauzei, ceea ce este incompatibil cu caracterul de strictă interpretare şi aplicare al revizuirii, ca şi cale de atac de retractare.

Înalta Curte are în vedere la pronunţarea prezentei decizii şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 parag. 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenţiei, care consacră, printre altele, preeminenţa dreptului ca parte a moştenirii comune a părţilor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie (Brumărescu, citată mai sus, parag. 61). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat (…). O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanţe având un caracter substanţial şi obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, parag. 23-24, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 855/21.12.2010)".

Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată nu îndeplineşte condiţiile strict şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 565 din 15 mai 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/109/2016.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2017.