Material jurisdiction for administrative litigation against central public authorities: declination to appellate court under Law 554/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) dismissed its own material jurisdiction, upholding the exception raised by the defendant, and referred the case to the Bâcău Court of Appeal, Administrative-Law Section, to determine the substantive merits of the dispute. The plaintiff, invoking the Administrative Litigation Law, had sought the annulment of acts issued by criminal prosecution authorities and courts, challenging their validity before the supreme court as a first instance. The ICCJ ruled that it lacks original jurisdiction over administrative disputes challenging acts of central public authorities, as such cases must be heard in the first instance by the Courts of Appeal; consequently, the court applied the principle of priority of jurisdictional exceptions to resolve the procedural hurdle before considering any merits. The decision is grounded in Article 97 of the Code of Civil Procedure, which limits the ICCJ’s original jurisdiction to appeals and exceptional cases, and Articles 10(1) and 10(3) of Law No. 554/2004, which assign first-instance competence for acts of central authorities to the appellate level, ensuring the case is sent to the court within the plaintiff's domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 97 C. proc. civ, art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004; Material jurisdiction for administrative litigation against central public authorities: declination to appellate court under Law 554/2004: The plaintiff, invoking the Administrative Litigation Law, had sought the annulment of acts issued by criminal prosecution authorities and courts, challenging their validity before the supreme court as a first instance. The ICCJ ruled that it lacks original jurisdiction over administrative disputes challenging acts of central public authorities, as such cases must be heard in the first instance by the Courts of Appeal; consequently, the court applied the principle of priority of jurisdictional exceptions to resolve the procedural hurdle before considering any merits. The decision is grounded in Article 97 of the Code of Civil Procedure, which limits the ICCJ’s original jurisdiction to appeals and exceptional cases, and Articles 10(1) and 10(3) of Law No. 554/2004, which assign first-instance competence for acts of central authorities to the appellate level, ensuring the case is sent to the court within the plaintiff's domicile.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for prioritizing the resolution of the material jurisdiction exception over the merits.
Procedural rule authorizing the court to admit the exception of incompetence and declare its lack of jurisdiction.
Substantive provision determining that disputes regarding acts of central public authorities fall under the material jurisdiction of the Courts of Appeal, justifying the declination of jurisdiction.
Full text
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 18 iulie 2017 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/1/2017, contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea unor acte ale organelor de urmărire penală şi ale instanţelor de judecată emise în cadrul activităţii de înfăptuire a justiţiei.
Apărările intimaţilor
Prin întâmpinarea formulată la data de 25 septembrie 2017, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ceea ce priveşte soluţionarea cererii, solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
A mai invocat excepţia inadmisibilităţii cererii, precum şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.
La rândul său, prin întâmpinare, intimatul Ministerul Justiţiei a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.
Soluţia Înaltei Curţi
În temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, excepţie invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii prin întâmpinare, se reţin următoarele:
Competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă, potrivit dispoziţiilor art. 97 C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, precum şi orice alte cereri date prin lege în competenţa sa, instanţa supremă neputând fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de legi speciale.
Or, cererea reclamantului, întemeiată pe dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, prin care aceasta solicită anularea unor acte ale organelor de urmărire penală şi ale instanţelor de judecată considerate drept "acte administrative", nu fac parte din cererile prevăzute a fi soluţionate, în primă instanţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel".
Pentru aceste considerente, faţă de obiectul cererii reclamantului şi având în vedere că intimaţii au calitatea de autorităţi publice centrale, ţinând cont de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. raportat la art. 96 pct. 1 din acelaşi cod şi coroborat cu art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul contestatorul A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de A. în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2017.