Judicial Inspectorate dismissal of complaint: First-instance exclusive competence of Bucharest Court of Appeal over direct access to Supreme Court
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the claimant's direct action against the Judicial Inspectorate by upholding the defendant's exception of material incompetence and referred the case to the Bucharest Court of Appeal for competent resolution. The dispute concerned a judicial inspectorate resolution that dismissed a complaint alleging misconduct by specific judges, which the claimant attempted to challenge directly before the Supreme Court. The court held that the Supreme Court lacks jurisdiction to adjudicate such administrative acts directly in the first instance; although the statutory provision declaring resolution dismissals final was previously ruled unconstitutional, the applicable law only explicitly grants first-instance jurisdiction to the Bucharest Court of Appeal for rejections of complaints. Applying the legal maxim *ubi eadem ratio, ibi idem jus*, the court extended this exclusive first-instance competence to dismissals of complaints, citing Civil Procedure Code Articles 248, 97, and 132, alongside specific provisions of Law No. 317/2004 regarding the Superior Council of Magistracy.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 97 C. proc. civ, art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, art. 132 alin. (3) C. proc. civ; Judicial Inspectorate dismissal of complaint: First-instance exclusive competence of Bucharest Court of Appeal over direct access to Supreme Court: Competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă, potrivit dispoziţiilor art. 97 C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, precum şi orice alte cereri date prin lege în competenţa sa, instanţa supremă neputând fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de legi speciale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Inspecţia Judiciară, contestaţie împotriva rezoluţiei din 20 septembrie 2017, solicitând, în esenţă, soluţionarea pe fond a sesizării sale, în sensul admiterii acesteia.
2. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata Inspecţia Judiciară a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ceea ce priveşte soluţionarea prezentei cereri, solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
3. Soluţia Înaltei Curţi
În temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte judecarea pe fond a prezentei contestaţii, excepţie invocată de intimata Inspecţia Judiciară, Înalta Curte reţine următoarele:
Competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă, potrivit dispoziţiilor art. 97 C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, precum şi orice alte cereri date prin lege în competenţa sa, instanţa supremă neputând fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de legi speciale.
În cauza de faţă, contestatorul A. a supus controlului instanţei de contencios administrativ rezoluţia din 20 septembrie 2017, prin care Inspecţia Judiciară a dispus, în temeiul art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, clasarea sesizării formulate de contestator, privind activitatea judecătorilor B. şi C. din cadrul Tribunalului Hunedoara.
Potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, "inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată [...] clasarea sesizării, [...] rezoluţia de clasare este definitivă", iar, potrivit art. 47 alin. (5) din acelaşi act normativ, "rezoluţia de respingere a sesizării [...] poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile."
Sintagma "rezoluţia de clasare este definitivă" din cuprinsul lit. b) a art. 47 alin. (1) din acelaşi act normativ, a fost declarată neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 397/2014, publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014.
Legea nr. 317/2004 nu conţine, însă, dispoziţii exprese referitoare la calea de atac ce poate fi exercitată în situaţia contestării rezoluţiei de clasare a sesizării adresate Inspecţiei Judiciare.
În lipsa unei reglementări exprese şi având în vedere caracterul de act administrativ al rezoluţiei, act emis de o autoritate publică centrală (Inspecţia Judiciară), Înalta Curte constată că, prin analogie cu dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, conform principiului ubi eadem ratio, ibi idem jus, indiferent de soluţia dispusă prin rezoluţie (clasarea, respectiv respingerea sesizării), Curtea de Apel Bucureşti este instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze contestaţia introdusă de persoana care a formulat sesizarea.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 96 pct. 1 din acelaşi cod şi coroborat cu art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocată de intimata Inspecţia Judiciară.
Trimite cauza, spre competentă soluţionare, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2018.
Procesat de GGC - CT