Exclusion of Internal Administrative Logistical Disruptions from Strict 15-Day Appeal Deadline in EU Fund Disputes

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 16 aprilie 2014, reclamanta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport-Direcţia Generală Relaţii Financiare Externe, anularea parţială a Actului administrativ nr. 40/DMF/CVD/27431 din 23 august 2013 înregistrat la CNADNR sub nr. 92/56290 din 26 august 2013, prin care s-a respins parţial cererea de rambursare nr. 4 privind suma de 2.082.600 RON în legătură cu Proiectul POST/2012/3/3/006 "Hărţi topografice şi baza de date tip GIS aferentă gestionării prin software-ul Sound Plan V6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumuri naţionale", şi anularea Raportului de verificare a eligibilităţii nr. I 0955 din 23 iulie 2013 ca act care a stat la baza respingerii parţiale a cererii de rambursare nr. 4.

Pentru termenul din 28 ianuarie 2015, Ministerul Transporturilor a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Fondurilor Europene, care, potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 85/2014, a preluat de la Ministerul Transporturilor activitatea, structura şi personalul Direcţiei generale managementul fondurilor externe, care îndeplineşte funcţia de Autoritate de management pentru programul operaţional sectorial Transport şi Autoritate de Implementare a proiectelor Ex-ISPA.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 858 din 25 martie 2015, a respins excepţia lipsei de interes invocată de pârât, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta CNADNR în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene şi a anulat, în parte, Adresa nr. 40/DMF/CVD/37431 din 23 august 2013 şi Raportul de verificare a eligibilităţii din 23 iulie 2013 în ceea ce priveşte respingerea de la rambursare a sumei de 2.082.600 RON, aferentă cererii de rambursare nr. 4, în legătură cu Proiectul POST/2012/3/3/006.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-prin Ministerul Finanţelor Publice a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, rejudecând, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

A susţinut recurentul-pârât, în esenţă, că instanţa a interpretat eronat dispoziţiile legale şi contractuale în temeiul cărora AMPOST a respins la rambursare cererea privind suma de 2.082.600 RON aferentă proiectului.

3. Procedura de soluţionare a recursului

3.1. Examinarea recursului în completul filtru

Prin raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, s-a apreciat ca fiind fundamentată soluţia de anulare a recursului, reţinându-se că acesta a fost motivat cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii de fond, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Raportul a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 9 februarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

3.2. Punctul de vedere al recurentului-pârât asupra raportului

Recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin Ministerul Finanţelor Publice a formulat punct de vedere asupra raportului, prin care a arătat că sentinţa de fond a fost comunicată Ministerului Finanţelor Publice, reprezentantul legal al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, la data de 10 iunie 2015.

A apreciat că premisa complinirii comunicării hotărârii la sediul din B-dul C. în data de 28 mai 2015 nu poate fi pertinent reţinută ca şi reper de evaluare a conformităţii recursului, în condiţiile în care opozabilitatea reprezentării litigioase a pârâtului era lipsită de tăgadă în speţă. Astfel, dincolo de faptul că publicarea în M. Of. al României a O.U.G. nr. 6/2013 a expus public condiţiile de exerciţiu a drepturilor procesuale ale ministerului pârât în cauză, la dosarul cauzei au fost consolidate diligenţe în vederea legitimării corespunzătoare a litisconsorţiului.

A precizat că organizarea logistică a fostului Ministerul al Fondurilor Europene, care a păstrat desfăşurarea activităţii Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial în Transporturi la sediul din B-dul D. a circumstanţiat formalismul inerent comunicării actelor de procedură în cauză către reprezentantul legal în instanţă, identificarea cauzei impunând o serie de demersuri şi corespondenţe interdepartamentale, al căror flux a fost în mod evident perturbat de circuit.

3.3. În şedinţa din camera de consiliu din 27 aprilie 2017, Completul de filtru a apreciat că punctul de vedere asupra raportului depus de recurentul-pârât reprezintă o cerere de repunere în termenul de formulare a recursului astfel încât, pentru respectarea principiului dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii, a acordat termen cu citarea părţilor pentru discutarea cererii, în şedinţă publică.

4. Analizarea aspectului privind formularea recursului cu respectarea termenului prevăzut de lege. Soluţia instanţei de control judiciar

Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu susţinerile părţilor, constată că recurentul-pârât nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.

4.1. Preliminar, instanţa reţine că recurentul-pârât, după cum a precizat şi în şedinţa publică din 12 octombrie 2017, prin punctul de vedere privind raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, nu a formulat cerere de repunere în termenul de recurs, astfel încât nu va reţine incidenţa dispoziţiilor art. 186 alin. (2) C. proc. civ., referitoare la termenul pentru formularea cererii de repunere în termen.

4.2. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Înalta Curte constată, după cum s-a reţinut şi în raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, că sentinţa de fond a fost comunicată pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la sediul din Bucureşti, B-dul C. la data de 28 mai 2015, conform dovezii de înmânare aflate la dosar de fond. Dovada de înmânare a fost semnată de funcţionarul însărcinat cu primirea actelor, fiind aplicată ştampila Ministerului Fondurilor Europene-Registratura Generală.

De altfel, aspectul luării la cunoştinţă de sentinţa de fond la data de 28 mai 2015, de către recurentul Ministerul Fondurilor Europene, este confirmat prin Adresa nr. 68541 din 10 octombrie 2017 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, menţionându-se:

"

Conform extrasului din Registratura Generală 2015 a Ministerului Fondurilor Europene (ataşat prezentei), la numărul de intrare 24581 corespondent datei de intrare 28 mai 2015, se regăseşte Comunicarea de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, respectiv comunicarea Sentinţei civile nr. 858 din 25 martie 2015, care confirmă aşadar faptul că odată cu această dată de intrare Ministerul Fondurilor Europene a luat cunoştinţă de respectivul înscris."

În cererea de recurs, recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a indicat acelaşi sediu, din Bucureşti, B-dul C. la care s-a efectuat şi comunicarea Sentinţei civile nr. 858 din 25 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti.

Prin urmare, Înalta Curte constată că procedura de comunicare a hotărârii de fond a fost corect efectuată la sediul recurentului, conform normelor de procedură civilă, şi nu la sediul din B-dul D. nr. 38, neavând relevanţă susţinerile recurentului, din punctul de vedere depus la dosar, în sensul că organizarea logistică a fostului Minister al Fondurilor Europene, care a păstrare desfăşurarea activităţii AMPOS în Transporturi la sediul din B-dul D., a circumstanţiat formalismul inerent comunicării actelor de procedură în cauză.

4.3. De asemenea, în cuprinsul recursului, pentru stabilirea cadrului procesual, recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a invocat art. 3 din O.U.G. nr. 85/2014, privind preluarea drepturilor şi obligaţiilor de la Ministerul Transporturilor prin Direcţia generală a managementului fondurilor externe, şi a precizat faptul că reprezentarea sa se face de către Ministerul Finanţelor Publice, în baza mandatului legal acordat prin art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013, potrivit completării aduse prin O.U.G. nr. 107/2013.

Înalta Curte constată că, potrivit art. (3) din O.U.G. nr. 85/2014,

"Art. 3. - Ministerul Fondurilor Europene preia toate drepturile şi se subrogă în toate obligaţiile care decurg din preluarea personalului, precum şi din actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele în care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în calitate de Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi prin organismele intermediare pentru acest program, respectiv Ministerul Transporturilor prin Direcţia generală managementul fondurilor externe sunt părţi, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora."

Conform art. II din O.U.G. nr. 6/2013, invocat de recurent,

"Art. II. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Fondurilor Europene preia de la Ministerul Finanţelor Publice Autoritatea de management Ex-ISPA şi Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, structuri fără personalitate juridică, respectiv atribuţiile acestora, personalul şi posturile aferente, precum şi activitatea constând în derularea şi gestionarea proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană în care România va avea rol de donator de asistenţă tehnică.

(2) Numărul de posturi al Ministerului Fondurilor Europene se majorează în mod corespunzător cu numărul posturilor preluate potrivit alin. (1).

(3) Ministerul Fondurilor Europene se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din toate actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele, memorandumurile şi acordurile în care Ministerul Finanţelor Publice, prin Autoritatea de management Ex-ISPA şi Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, este parte, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora.

(4) Reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene în litigiile de pe rolul instanţelor judecătoreşti sau arbitrale din România, care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori din partea altor donatori internaţionali şi în care Ministerul Fondurilor Europene are calitatea de parte, reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene se realizează prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia situaţiilor în care reprezentarea se asigură prin servicii de specialitate contractate de Ministerul Fondurilor Europene şi decontate din fonduri europene nerambursabile, în condiţiile legii.

(5) Drepturile şi obligaţiile rezultate din hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile prevăzute la alin. (4) urmează a fi aduse la îndeplinire de către Ministerul Fondurilor Europene.

(6) Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor Publice, care are în fişa postului atribuţii în ceea ce priveşte acordarea asistenţei juridice aferente activităţilor de gestionare a asistenţei financiare comunitare nerambursabile, aşa cum este aceasta definită de legislaţia privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, beneficiază de o majorare salarială de 25 de clase."

Deci, Ministerul Fondurilor Europene a preluat drepturile şi s-a subrogat în obligaţiile Ministerului Transporturilor-Direcţia managementul fondurilor externe şi aduce la îndeplinire obligaţiile rezultate din hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile în care este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice.

4.4. Conform art. 10 - Obligaţiile părţilor în desfăşurarea procesului C. proc. civ.,

"(1) Părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia."

Prin urmare, pârâtul Ministerul Fondurilor Europene avea obligaţia de a îndeplini actele de procedură în condiţiile stabilite de lege şi, de asemenea, să urmărească finalizarea procesului.

Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Or, în cauză, termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii de fond prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 s-a împlinit la data de 15 iunie 2015, iar cererea de recurs a fost înaintată instanţei de fond la data de 26 iunie 2015 (după cum rezultă din ştampila poştei aplicată pe plicul prin care a fost comunicat recursul, aflat la dosar de recurs), recurentul-pârât nerespectând termenul stabilit de lege în exercitarea căii de atac.

4.5. În raport cu cele expuse anterior, instanţa de control judiciar nu poate reţine aspectele de ordin organizatoric şi logistic, privind circuitul actelor între departamentele recurentului-pârât şi ale reprezentantului legal al acestuia, invocate prin înscrisurile depuse la dosar.

De asemenea, se reţine că nu sunt incidente dispoziţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică ce pot fi ridicate din oficiu de către instanţă.

4.6. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 185 C. proc. civ. coroborat cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca tardiv formulat, decizia urmând a fi comunicată părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva Sentinţei nr. 858 din 25 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2017.

Procesat de GGC - LM