Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2860/2017 AI generated

Forfeiture of recourse in administrative litigation for non-compliance with the 15-day filing deadline under Article 20 of Law No. 554/2004

Case Number Decizia nr. 2860/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's recourse as time-barred, upholding the appellate decision that took act of the plaintiffs' renunciation to judgment and their liability for costs. The case originated from an action to annul a construction permit and demolish a structure, where the Court of Appeal had previously accepted the plaintiffs' renunciation to appeal and the trial court's judgment; the plaintiff appealed this procedural decision, arguing the renunciation was invalid and the appeal court failed to rule on the merits. The decisive legal basis was Article 20(1) of Law No. 554/2004, which mandates a special 15-day recourse period for administrative litigation decisions; the court found the recourse filed on July 21, 2015, was late as the 15-day deadline from the July 1, 2015 communication expired on July 17, 2015, triggering the sanction of forfeiture without necessitating review of the substantive grounds or other procedural exceptions.

Legislator headnote

AI generated

art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 406 alin. (6) C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Forfeiture of recourse in administrative litigation for non-compliance with the 15-day filing deadline under Article 20 of Law No. 554/2004: Prin raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., s-a apreciat că recursul a fost promovat cu depăşirea termenului de 15 zile de la data comunicării, reglementat de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Keywords

AI generated
forfeiture period time of filing administrative dismissal compliance with deadline grounds for cassation action for liability

Cited Legislation

AI generated
art. 20 din Legea nr. 554/2004
civ., s-a apreciat că recursul a fost promovat cu depăşirea termenului de 15 zile de la data comunicării, reglementat de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.
art. 493 alin. (4) C. proc. civ
Raportul a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor potrivit încheierii de şedinţă din data de 18 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ..
art. 406 alin. (6) C. proc. civ
Conform dispoziţiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ.
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
În materia contenciosului administrativ art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează un termen special de declarare a recursului, hotărârea pronunţată putând fi recurată în termen de 15 zile de la comunicare .
art. 493 alin. (5) C. proc. civ
(1) şi art. 493 alin. (5) C. proc. civ., constată că excepţia tardivităţii recursului este întemeiată şi va respinge recursul ca tardiv formulat.
art. 248 alin. (1) C. proc. civ
Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 20 septembrie 2013, reclamanţii A. şi B. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii C., D. şi Unitatea Administrativ-Teritorială a Sectorului 1, prin Primar, anularea Autorizaţiei de construire nr. 289/15/Q/4587 din 14 iunie 2013 eliberată de Primăria Sectorului 1 Bucureşti şi demolarea calcanului de 7 m înălţime construit la limita proprietăţii dreapta.

Prin Sentinţa civilă nr. 4271 din 6 iunie 2014, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamanţilor, iar recursul declarat de aceştia a fost înaintat spre soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

2. Hotărârea curţii de apel

Prin Decizia nr. 3211 din data de 5 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal a luat act că recurenţii-reclamanţi A. şi B. au renunţat la judecarea cererii de recurs formulată împotriva Sentinţei civile nr. 4271 din 6 iunie 2014 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/3/2013, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi C., D. şi Primarul Sectorului 1 Bucureşti, obligând pe recurenţii-reclamanţi la 1.000 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât C.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate .

În motivarea căii de atac recurenta a arătat a depus cerere de renunţare la judecată şi la recurs, la 6 luni de la pronunţarea şi nemotivarea Hotărârii nr. 4271 din 6 iunie 2014. Cererea de renunţare a fost depusă în faţa instanţei de recurs, tocmai pentru ca aceasta să ia act de nelegalităţile din dosar, de actele false din dosarul de autorizare, cât şi de nepronunţarea pe fond a unei soluţii privind capetele de cerere ale reclamanţilor.

Instanţa de recurs nu a ţinut cont de cererea recurentei de revenire asupra renunţării şi nu s-a pronunţat asupra cererii de chemare în judecată.

În acelaşi timp, recurenta a criticat şi dispoziţia referitoare la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul C., învederând că acestea nu au fost dovedite, la dosar neregăsindu-se, alături de chitanţa de plată a onorariului, factura fiscală şi contractul de asistenţă juridică.

4. Apărările intimaţilor

Intimaţii C. şi D. au depus întâmpinare, în cuprinsul căreia au invocat excepţia nulităţii recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate şi excepţia inadmisibilităţii recursului, apreciind că recursul promovat împotriva unei hotărâri pronunţate de instanţa de recurs nu este admisibil.

Intimatul Primarul Sectorului 1 Bucureşti a depus, la rândul său, întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La data de 9 noiembrie 2015 intimatul B. a depus memoriu în cuprinsul căruia a invocat excepţia de nelegalitate a Autorizaţiei de construire nr. 289/15/Q/4587 din 14 iunie 2013 eliberată de Primăria Sectorului 1 Bucureşti.

Intimatul Primarul Sectorului 1 Bucureşti a depus întâmpinare faţă de excepţia de nelegalitate, în privinţa căreia a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului B. şi excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate.

5. Procedura derulată în recurs

Prin raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., s-a apreciat că recursul a fost promovat cu depăşirea termenului de 15 zile de la data comunicării, reglementat de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Raportul a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor potrivit încheierii de şedinţă din data de 18 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ..

Recurenta-reclamantă A. a depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, arătând că acesta a fost declarat în termen şi solicitând respingerea excepţiilor invocate.

6. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului

Conform dispoziţiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ. "renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa superioară celei care a luat act de renunţare".

În materia contenciosului administrativ art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează un termen special de declarare a recursului, hotărârea pronunţată putând fi recurată în termen de 15 zile de la comunicare .

În privinţa recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 3211 din data de 5 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, Înalta Curte reţine că acesta a fost înregistrat la data de 21 iulie 2015, cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, calculat de la data comunicării - 1 iulie 2015, termenul împlinindu-se la data de 17 iulie 2015.

Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancţiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) şi art. 493 alin. (5) C. proc. civ., constată că excepţia tardivităţii recursului este întemeiată şi va respinge recursul ca tardiv formulat.

Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., care obligă instanţa să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură, admiterea excepţiei tardivităţii, ce are caracter peremptoriu, face inutilă analizarea criticilor recurentei, a excepţiei de nelegalitate sau a celorlalte excepţii invocate de intimaţii-pârâţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii.

Respinge recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 3211 din data de 5 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2017.

Procesat de GGC - LM