Jurisdiction for union-filed labor actions: option of court at union’s headquarters versus employee’s domicile

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj reclamanta A., prin Sindicatul Administraţiei Publice "Forţa Legii", în calitate de reprezentant legal, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Recea: - obligarea pârâtei la majorarea cuantumului brut al salariului de bază al reclamantei începând cu luna ianuarie 2015 cu suma de 100 RON faţă de salariul de bază acordat pentru luna decembrie 2014, iar începând cu luna decembrie 2015 cu un procent de 25% din cuantumul brut al salariului de bază acordat pentru luna septembrie 2015; - obligarea pârâtei să acorde reclamantei despăgubiri egale cu diferenţa dintre salariul majorat potrivit capătului 1 de cerere şi cel efectiv încasat, începând cu data de 1 ianuarie 2015, şi respectiv 1 decembrie 2015, până la data pronunţării sentinţei, sume actualizate la data plăţii, plus dobânda legală; - obligarea pârâtei să stabilească reclamantei începând cu data pronunţării sentinţei cuantumul brut al salariului de bază ţinând seama de majorările stabilite potrivit capătului 1 de cerere.

Prin Sentinţa nr. 1828 din data de 14 aprilie 2017, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj şi a declinat în favoarea Tribunalului Braşov competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., prin S.A.P. "Forţa Legii", în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Recea.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că situaţia reclamantei din prezenta cauză nu este similară celei avute în vedere prin Decizia Î.C.C.J. nr. 1/2013, prin care a fost soluţionat un recurs în interesul legii, întrucât Sindicatul Administraţiei Publice,,Forţa Legii" nu a acţionat în nume propriu, ci în calitate de reprezentant legal al reclamantei A., aşa cum expres a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Prin urmare, calitatea de reclamant o are funcţionarul public domiciliat în sat Recea, comuna Recea, judeţul Braşov, aflat în raza teritorială a Tribunalului Braşov.

Pe de altă parte, faţă de alegerea domiciliului procesual în Craiova, la sediul social al sindicatului, s-a apreciat că introducerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul Dolj nu este atributivă de competenţă, mandatarul neavând posibilitatea de a alege între domiciliul său şi cel al reclamantei.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin Sentinţa nr. 987/CA din data de 13 iunie 2017, Tribunalul Braşov a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată de reclamant, a declinat în favoarea Tribunalului Dolj competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "Forţa Legii", în numele şi pentru membrul de sindicat A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Recea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Contencios Administrativ în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că, raportat la obiectul acţiunii, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, opţiunea aparţinând reclamantului.

Calitatea procesuală activă revine, în cauza de faţă, sindicatului care a formulat acţiunea în apărarea drepturilor membrului propriu, sens în care s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia pronunţată în interesul legii nr. 1/2013, astfel că, în mod legal reclamantul s-a adresat Tribunalului Dolj, ca instanţă în a cărei circumscripţie îşi are sediul, opţiunea sa neputând fi cenzurată de către instanţă.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "Forţa Legii", în numele şi pentru A., funcţionar public membru de sindicat, a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de obligare a pârâtului Primarului Comunei Recea la acordarea unor majorări salariale şi despăgubiri aferente, cererea fiind formulată în temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011, care prevede că organizaţiile sindicale au dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege având calitate procesuală activă.

Prin acest text de lege se recunoaşte în mod expres organizaţiilor sindicale legitimarea procesuală activă, astfel încât, având în vedere şi mandatul de reprezentare depus la fila 5 dosar Tribunal Dolj, reclamant în cauză este sindicatul şi nu membrul în numele căruia a formulat acţiunea.

În privinţa competenţei de materiale şi teritoriale de soluţionare a cauzei, întrucât membrul de sindicat este funcţionar public, sunt incidente normele speciale de competenţă reglementate în cuprinsul art. 109 din Legea nr. 188/1999 - "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe", coroborate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului."

Dat fiind cadrul procesual sus-enunţat, se constată că este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, potrivit căreia "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) se stabileşte că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat. "

Totodată, Înalta Curte are în vedere şi soluţia de principiu adoptată la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţa din data de 22 mai 2017, potrivit căreia "în materia contenciosului administrativ, în acţiunile formulate de sindicate în numele membrilor lor, competenţa de soluţionare a cauzei se stabileşte în funcţie de dispoziţiile speciale prevăzute de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu exercitarea dreptului de opţiune al reclamantului."

Cum în cauză Sindicatul Administraţiei Publice,,Forţa Legii" este reclamant, având calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din legea contenciosului administrativ, acesta a optat pentru instanţa de la sediul său, situat în Municipiul Craiova, judeţul Dolj.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "Forţa Legii", în numele şi pentru A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Recea, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2017.

Procesat de GGC - LM