Financial corrections for public procurement irregularities and non-eligible ISPA expenditures under EU fund management

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 11 iunie 2014, reclamantul Municipiul Galaţi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia de Mecanisme şi Instrumente Financiare Nerambursabile, a solicitat: - anularea Deciziei nr. 175 din 23 ianuarie 2014 emisă de Ministerul Fondurilor Europene privind modul de soluţionare a contestaţiei formulată de Municipiul Galaţi împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare încheiat la data de 15 noiembrie 2013; - anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. 2339 din 15 noiembrie 2013; - repararea pagubei ce i-a fost pricinuită reclamantului, respectiv restituirea sumei de 3.047.317,41 RON (echivalentul în RON a sumei de 684.790,43 euro) şi - obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculată de la data încasării sumei şi până la data restituirii integrale şi efective conform dispoziţiilor art. 3 din O.G. nr. 13/2011.

La data de 17 octombrie 2014, autoritatea reclamantă şi-a modificat cererea solicitând: - anularea în parte Deciziei nr. 175 din 23 ianuarie 2014 emisă de Ministerul Fondurilor Europene privind modul de soluţionare a contestaţiei formulată de Municipiul Galaţi împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare încheiat la data de 15 noiembrie 2013; - anularea în parte a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. 2339 din 15 noiembrie 2013; - repararea pagubei ce i-a fost pricinuită reclamantului, respectiv obligarea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la restituirea către Municipiul Galaţi a sumei de 3.047.317,41 RON (echivalentul în RON a sumei de 684.790,43 euro); - obligarea pârâtului la plata dobânzii legale calculată de la data încasării sumei şi până la data restituirii integrale şi efective conform dispoziţiilor art. 3 din O.G. nr. 13/2011 şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 83 din data de 19 martie 2015, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul Municipiul Galaţi în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Mecanisme şi Instrumente Financiare Nerambursabile .

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul Municipiul Galaţi, criticând-o pentru nelegalitate şi solicitând casarea hotărârii, iar în rejudecare, admiterea acţiunii formulate.

În motivarea recursului, în esenţă, recurentul a formulat următoarele critici:

- hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, considerentele reluând argumentele avute în vedere de autoritatea intimată, fără a arăta de ce au fost înlăturate apărările recurentei-reclamante;

- referitor la Contractul nr. 2003/RO/16/P/PE/015-01, în mod greşit instanţa de fond a considerat că sumele de 10.344,44 euro, respectiv 10.046,40 euro sunt neeligibile, în condiţiile în care cheltuielile reprezentând activitate de proiectare (10.344,44 euro) sunt conforme prevederilor contractului, iar cheltuielile reprezentând contravaloarea vizitei de lucru a unor experţi au fost validate de Ministerul de Finanţe, fiind exclusă orice suspiciune;

- cu privire la Contractul 2003/RO/16/P/PE/015-02, în mod greşit s-a stabilit că sumele de 507.760,13 euro sunt neeligibile, deşi recurentul a învederat că la evaluarea procedurii de achiziţie au participat şi observatori din partea Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice şi nu au fost constatate neconformităţi procedurale care să conducă la vicierea rezultatului procedurii de achiziţie;

- în ceea ce priveşte Contractul 2003/RO/16/P/PE/015-04, în mod greşit s-a reţinut neeligibilitatea sumei de 44.461,37 euro, în condiţiile în care recurentul-reclamant a dispus reducerea termenul pentru pregătirea ofertelor cu respectarea dispoziţiilor art. 75 din O.U.G. nr. 34/2006, nefiind înregistrată nicio contestaţie în care să se invoce perioada scurtă de timp pentru pregătirea ofertelor.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la data de 19 octombrie 2015, intimatul Ministerul Fondurilor Europene a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând, în esenţă, că au fost identificate corect abateri de la aplicarea prevederilor naţionale şi europene în domeniul achiziţiilor publice, fiind stabilite corecţii în limitele prevăzute în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011.

Contrar celor susţinute de către recurent din perspectiva formalismului, chiar dacă documentaţia de atribuire a fost validată de ANRMAP şi acceptată spre validare în SEAP, sub imperiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 nu este limitat dreptul altor instituţii implicate în managementul şi controlul fondurilor europene de a analiza procedura de achiziţie publică şi de a stabili măsurile adecvate în cazul identificării unor nereguli.

Pe fondul cauzei, a arătat că prin criticile formulate recurentul nu a reconfigurat situaţia de fapt evidenţiată prin controlul efectuat şi nici nu a propus teze de argumentaţie juridică care să impună noi resorturi de calificare în drept a elementelor de fapt.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 492 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii din 9 februarie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. .

Prin încheierea dată în şedinţa camerei de consiliu din 18 mai 2017, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. şi a fixat termen pentru soluţionarea acestuia în şedinţă publică.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate a căror dezvoltare face posibilă încadrarea acestora în motivele reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a apărărilor din întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că soluţia de respingere a cererii de anulare a actelor administrative contestate trebuie menţinută în raport de considerentele ce succed şi care vor complini motivarea primei instanţe.

Recurenta-reclamantă a supus controlului instanţei specializate, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia nr. 175 din 23 ianuarie 2014 prin care Ministerul Fondurilor Europene a respins contestaţia administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 2339 din 15 noiembrie 2013 privind măsura SPA Galaţi cod 2003/RO/16/P/PE/027 denumire "Sistem integrat de management al deşeurilor în Municipiul Galaţi şi în zonele învecinate".

În fapt, urmare a constatărilor şi recomandărilor cuprinse în Raportul final de verificare "on the spot" nr. 591253 din 5 iunie 2012, Scrisoarea nr. 591399 din 22 iunie 2012 - Notă de modificare nr. 1 şi Scrisoarea nr. 945 din 5 iulie 2013 - Nota de modificare nr. 2 emise de Direcţia Generală de coordonare, implementare proiecte şi investiţii majore din cadrul Ministerului Fondurilor Europene în urma propriilor verificări, Autoritatea de Management ex ISPA, verificând modul de gestionare a fondurilor europene a procedat la emiterea titlului de creanţă - proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 15 noiembrie 2013.

Astfel, prin Procesul-verbal nr. 2339 din 15 noiembrie 2015, Autoritate de Management a stabilit următoarele:

- în cadrul Contractului 2003/RO/P/PE/015-01 "Asistenţa tehnică pentru management, achiziţii, supervizare şi publicitatea măsurii ISPA în domeniul deşeurilor solide din Galaţi" semnat cu A. (Danemarca) liderul consorţiului format din Ibernisa (Spania) IGIP (Germania) şi Romair (România) a fost plătită suma de 22.900,00 euro care nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile, astfel: 2509, 16 euro cheltuieli reprezentând cuantificarea de către beneficiarul final al task-urilor nerealizate (100% ISPA); 10.344,44 euro cheltuieli reprezentând activitatea de proiectare ce trebuia executată de inginer şi care a fost executată de Contractor (100% ISPA); 10.046,40 euro cheltuieli reprezentând plata serviciilor de transport fără a fi însoţite de documente justificative, deplasări în scop personal şi nu în scopul proiectului (100% ISPA);

- în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-02 "Închiderea depozitului neconform şi deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina" semnat cu B. SA Grecia a fost plătită suma de 746.960,16 euro dar care nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile, întrucât în cazul procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea acestui contract, Autoritatea contractantă, respectiv Primăria Municipiului Galaţi nu a respectat prevederile art. 37 din H.G. nr. 925/2006 în sensul că oferta câştigătoare trebuia desemnată numai dintre ofertele admisibile. Contractul a fost atribuit firmei . . . . . . . . . . .SA deşi oferta depusă de aceasta nu era conformă întrucât nu includea toate informaţiile solicitate pentru staţia de tratare a levigatului, respectiv pct. a, b, c, g şi h din documentaţia de atribuire, deficienţe pentru care este aplicabilă o corecţie forfetară cuprinsă între 5 şi 25% din valoarea contractului în funcţie de gravitatea neregulilor. Având în vedere că ofertantul câştigător a îndeplinit criteriile de calificare/selecţie stabilite de documentaţia de atribuire precum şi faptul că oferta a avut preţul cel mai mic a fost aplicată o corecţie forfetară în procent de 5% din valoarea cheltuitelor declarate, ceea ce reprezintă suma de 507.760,13 euro (356.295,28 euro ISPA şi 151.464,85 Banca Europeană de Investiţii); 129.967,64 euro cheltuieli reprezentând lucrări nerealizate la data plăţii aferente Anexei III (51.038,29 euro ISPA şi 78.929, 35 euro Banca Europeană de Investiţii); 109.232,39 euro cheltuieli reprezentând lucrări ce nu au fost prestate de contractor (42.895,56 euro ISPA şi 66.336,83 Banca Europeană de Investiţii);

- în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-04 "Furnizarea de echipamente necesare colectării deşeurilor şi dotării unităţii de sortare a materialelor reciclabile" Autoritatea Contractantă (Primăria Municipiului Galaţi) nu a respectat în totalitate prevederile art. 36 din O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la condiţiile ce trebuie întrunite pentru a reduce perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul JOUE şi data limită de depunere a ofertelor, deficienţe cărora, în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene pentru stabilirea corecţiilor financiare (COCOF 07/0037/03) şi ale punctului 1.12 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, le este aplicabilă o corecţie forfetară cuprinsă între 2 şi 10% din valoarea cheltuielilor declarate, în funcţie de gravitatea neregulilor. Corecţia forfetară aplicată a fost de 5% din valoarea cheltuielilor declarate, ceea ce reprezintă suma de 127.032.,50 euro (82.571,13 euro ISPA şi 44.461,37 euro Banca Europeană de Investiţii), din care s-a recomandat recuperarea sumei de 44.461,37 euro prin deducere din dobânda Băncii Europene de Investiţii acumulată în contul măsurii la data de 30 septembrie 2013 respectiv 75.731,73 euro.

În concluzie, având în vedere delegarea de atribuţii pentru măsurile ex-ISPA din România, recomandarea Autorităţii cu competenţe în managementul fondurilor ex-ISPA a fost de a întreprinde demersurile pentru recuperarea de la Beneficiatul Final a sumei totale de 814.321,53 euro, pentru întregirea contului măsurii.

Prin Decizia nr. 175 din 23 ianuarie 2014 Ministerul Fondurilor Europene a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de recurentul-reclamant împotriva Procesului-verbal nr. 2339 din 15 noiembrie 2013, fiind menţinute neregulile constatate pentru care au fost aplicate corecţii în valoare de 814.321,53 euro.

În procedura judiciară, recurentul-reclamant a precizat că nu contestă încadrarea în categoria cheltuielilor neeligibile a sumelor de 2.509,16 euro reprezentând cheltuială constând în cuantificarea de către beneficiarul final al task-urilor nerealizate, efectuată în cadrul Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/015-01, respectiv a sumei de 129.967,64 euro reprezentând cheltuieli nerealizate la data plăţii în cadrul Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/015-02, menţinându-şi criticile cu privire la celelalte nereguli pentru care au fost aplicate corecţii, în valoare totală de 681.844,73 euro.

Soluţionând cauza, curtea de apel a găsit neîntemeiate toate motivele de nelegalitate invocate de către recurentul-reclamant, soluţia fiind însuşită şi de către instanţa de control judiciar, întrucât reflectă aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente la situaţia de fapt necontestată de părţi.

Răspunzând criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

Motivul de casare invocat de recurentul-reclamant încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constând în neexaminarea argumentelor recurentului-reclamant de către judecătorul fondului, este nefondat, întrucât hotărârea recurată este motivată în conformitate cu dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., motivarea nefiind o chestiune de volum, ci una de esenţă, de conţinut, în sensul că aceasta trebuie să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele administrate.

Fără a fi necesar să se răspundă la fiecare argument din susţinerile părţilor litigante, instanţa poate proceda la gruparea tuturor argumentelor subsumate unui motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate, motivarea urmând să reliefeze raţionamentul logico juridic pentru care a fost adoptată soluţia pronunţată cu arătarea elementelor esenţiale în vederea stabilirii adevărului în cauză.

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, judecătorul fondului a reţinut că neregulile constatate în gestionarea fondurilor europene susţin temeinica măsurii administrative în condiţiile prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora corecţiile financiare sunt aplicabile şi pentru încălcări în materia legislaţiei achiziţiilor publice, procentul corecţiei fiind circumstanţiat de impactul încălcării prevederilor legale.

Cu privire la existenţa neregulilor, deşi criticile recurentului s-au întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pretinzându-se, aşadar, o nemotivare a sentinţei recurate, Înalta Curte va examina aceste chestiuni prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ce reclamă verificarea analizei normelor de drept material care au fost aplicate de judecătorul fondului, sub acest aspect urmând a fi completate considerentele sentinţei atacate.

Pentru a răspunde criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reţine că neregula apărută în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, constă în "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

În esenţă, neregulile reţinute din procesul-verbal de constatare şi contestate de recurentul-reclamant au fost următoarele:

- neîncadrarea în categoria cheltuielilor eligibile a sumei de 10.344,44 euro aferentă unei activităţi de proiectare ce trebuia executată de inginer şi care a fost executată de contractor, respectiv a sumei de 10.046,40 euro alocată pentru plata serviciilor de transport fără a fi însoţite de documente justificative, fiind deplasări în scop personal şi nu în scopul proiectului;

- încălcarea prevederilor art. 36 şi 37 din H.G. nr. 925/2006 constând în atribuirea, în urma procedurii de achiziţie publică a Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/027-02 unui ofertant a cărui ofertă nu era conformă, întrucât nu includea toate informaţiile solicitate pentru staţia de tratare a levigatului, corecţia aplicată fiind de 5% din valoarea cheltuielilor declarate, ceea ce reprezintă suma de 507.760,13 RON;

- neîncadrarea în categoria cheltuielilor eligibile a sumei de 109.232,39 euro contravaloare lucrări ce nu au fost prestate de contractor - ... SA;

- nerespectarea dispoziţiilor art. 36 din O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la condiţiile ce trebuie întrunite pentru a reduce perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în JOUE şi data limită de depunere a ofertelor, corecţia aplicată fiind de 5% din valoarea cheltuielilor declarate în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-04, ceea ce reprezintă suma de 44.461,37 euro.

Criticile recurentului referitoare la nelegalitatea măsurilor constând în neeligibilitatea cheltuielilor efectuate în legătură cu executarea Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-01 "Asistenţa tehnică pentru management, achiziţii, supervizare şi publicitatea măsurii ISPA în domeniul deşeurilor solide din Galaţi" sunt nefondate.

Astfel, pentru cheltuielile în sumă de 10.046,40 euro, reprezentând contravaloarea unui număr de 16 zile de călătorie aferente unor experţi din cadrul contractului sus menţionat, recurentul-reclamant nu a prezentat documente justificative care să susţină eligibilitatea cheltuielilor.

Din verificările efectuate s-a constatat că au fost cuprinse în cadrul fişelor de pontaj aferente experţilor şi decontate în cadrul facturilor nr. GMCB 055 din 24 octombrie 2011, GMCB 056 din 24 octombrie 2011 şi GMCB 061 din 9 decembrie 2011 un număr de 16 zile de călătorie, care nu sunt susţinute de documente justificative, respectiv bilete de tren, avion, foi de parcurs sau orice alte documente prin care să se demonstreze că experţii au călătorit în acele zile în scopul proiectului.

Prin urmare, au fost astfel încălcate prevederile art. 24.2 şi 24.3 din Condiţiile Generale ale Contractului care stipulează:

"

(..). Timpul petrecut călătorind exclusiv şi necesar în scopul proiectului, a fost inclus în numărul de zile sau de ore de muncă, înregistrate în fişele de pontaj ale experţilor. Aceste registre trebuie păstrate pentru o perioadă de 7 ani după plata finală realizată în conformitate cu contractul. Aceste documente cuprind orice documentaţie necesară pentru verificarea documentelor justificative, inclusiv biletele de avion şi transport, pentru remuneraţia plătită experţilor (..)."

Din verificarea documentelor justificative transmise de către recurent cu adresa nr. 735.014 din 13 iunie 2013 pentru zilele de călătorie efectuate de expertul . . . . . . . . . ., aferente datelor calendaristice 18 februarie 2011, 22 iunie 2011, 30 noiembrie 2011, 01 decembrie 2011, 2 decembrie 2011, s-a constatat că acestea sunt aferente altor date, respectiv datelor de 21 februarie 2011 şi 25 februarie 2011, iar pentru perioadele 21 - 23 iunie 2011 şi 30 noiembrie - 2 decembrie 2011 expertul C. s-a deplasat în interesul Consorţiului în Spania şi în Danemarca (conform adreselor nr. 609756 din 2 iunie 2011, respectiv nr. 614542 din 29 noiembrie 2011, aprobate de beneficiar) şi nu în scopul proiectului.

În privinţa expertului D. recurentul nu a transmis documente justificative, fiind corectă concluzia autorităţii de management în sensul că suma de 10.046,40 euro este neeligibilă deoarece nu întruneşte condiţiile de eligibilitate pentru a fi finanţată din fonduri ISPA.

În privinţa cheltuielilor în sumă de 10.344,44 euro, reprezentând contravaloarea activităţii de proiectare a staţiilor de tratare a levigatului şi de ardere a gazelor, din verificările efectuate s-a constatat că pentru staţiile de tratare a levigatului şi de ardere a gazelor, componente ale Contractului de lucrări 2003/RO/16/P/PE/027-02 "închiderea depozitului neconform şi deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina", consultantul nu a elaborat proiectele tehnice, acestea fiind realizate de către antreprenor.

Astfel, conform pct. 5.2.1 din specificaţiile tehnice particulare din contractul de lucrări sus menţionat "Contractorul va fi responsabil cu procurarea, detaliile de proiectare, construcţia, testarea, darea în folosinţă şi remedierea defectelor în timpul perioadei de înştiinţare a defectelor la lucrările de la staţia de levigat", iar în conformitate cu prevederile art. 3.4.4 din specificaţiile tehnice particulare "Contractorul va prezenta în oferta sa un proiect conceptual cu propunerea proprie pentru staţia de colectare gaz şi echipamentul de ardere a gazelor."

Din documentele justificative prezentate pentru lucrările realizate de către antreprenor în cadrul contractului de lucrări, s-a constatat că pentru activitatea de proiectare a staţiei de tratare a levigatului a fost decontată acestuia suma de 7.344,44 euro (conform defalcării transmise de acesta), iar pentru activitatea de proiectare a staţiei de ardere a gazelor a fost decontată suma de 3.000 euro (conform art. 3.4.4.1 din cadrul ofertei financiare), situaţie în care contravaloarea activităţii de proiectare pentru staţiile de tratare a levigatului şi de ardere a gazelor a fost decontată atât în cadrul contractului de asistenţă tehnică, cât şi în cadrul contractului de lucrări, astfel încât suma de 10.344,44 euro reprezintă o cheltuială neeligibilă şi necuvenită consultantului.

În ceea ce priveşte corecţia de 5% din valoarea cheltuielilor declarate în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-02 "închiderea depozitului neconform şi deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina",, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 36 din H.G. nr. 925/2006, avut în vedere de autoritatea intimată:

"

(1) Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:

a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 33 alin. (3);

b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte cerinţele minime de calificare;

b1) a fost depusă de un ofertant care, în ultimii 2 ani, din motive imputabile acestuia, nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale, fapt care a produs sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia. Modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale se dovedeşte prin mijloace precum certificatele/documentele prevăzute la art. 188 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. a) din ordonanţa de urgenţă;

c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativa care nu poate fi luată în considerare din următoarele motive:

- în anunţul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative;

- respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini;

d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile specifice de muncă şi de protecţie a muncii, atunci când această cerinţă este formulată în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă;

e) preţul inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;

f) în urma verificărilor prevăzute la art. 202 şi 203 din ordonanţa de urgenţă se constata ca oferta prezintă un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat.

(2) Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:

a) nu satisface cerinţele caietului de sarcini;

b) conţine propuneri referitoare la clauzele contractuale care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;

c) conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurente şi care nu pot fi justificate."

De asemenea, potrivit art. 37 din acelaşi act normativ

"(1) Ofertele care nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 36 sunt singurele oferte care pot fi considerate admisibile.

(2) Oferta câştigătoare se stabileşte numai dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire."

În speţă, deşi oferta depusă de ofertantul ... SA nu era conformă, întrucât nu cuprindea toate informaţiile solicitate pentru staţia de tratare a levigatului prin documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă recurentă a atribuit contractul acestei societăţi, fiind nesocotite dispoziţiile art. 36 şi 37 din H.G. nr. 925/2006.

Împrejurarea invocată de recurent în sensul că asupra legalităţii documentaţiei de atribuire s-a pronunţat UCVAP, nu înlătură dreptul autorităţii de management de a efectua propriile verificări şi de a adopta măsurile ce se impun în situaţia identificării unor nereguli, dispoziţiile art. 324 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale fiind explicite în acest sens.

Astfel, potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate:

"

(1) în cazul în care autoritatea de management consideră că au existat încălcări ale legislaţiei comunitare sau naţionale privind achiziţiile publice, aceasta stabileşte şi aplică corecţii financiare, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

(2) În exercitarea atribuţiei prevăzute la alin. (1), autoritatea de management nu este condiţionată în luarea deciziilor de activităţile desfăşurate de ANRMAP şi UCVAP potrivit dispoziţiilor art. 322 şi 323."

Cu referire la această neregulă, nu pot fi reţinute nici susţinerile recurentului referitoare la inexistenţa prejudiciului, întrucât, în raport de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 care definesc "neregula", prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene poate fi real sau potenţial, iar producerea unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a fondurilor accesate atrage sancţiunea restituirii parţiale sau integrale a acestora.

Contrar susţinerilor recurentului, neregula reţinută nu a avut doar caracter formal ci a avut aptitudinea de a produce un prejudiciu, pentru că acceptarea unei oferte neconforme poate afecta preţul final de achiziţie şi, în acest fel, produce efecte asupra utilizării eficiente a fondurilor publice.

În fine, trebuie subliniat şi faptul că, exercitându-şi dreptul de apreciere asupra neregulii reţinute, autoritatea publică s-a orientat spre sancţiunea minimă prevăzută de pct. 1.6 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, respectiv de 5% din valoarea cheltuielilor declarate.

În ceea ce priveşte suma de 109.232,39 euro reprezentând cheltuieli pentru remedierea lucrărilor neconform efectuate de societatea . . . . . . . . . . . . SA, Înalta Curte reţine că, în mod corect, autoritatea intimată a constatat caracterul neeligibil al acestei cheltuieli ocazionat de complinirea îndeplinirii obligaţiilor contractuale cu noi contracte, costuri care, în baza dispoziţiilor contractului se impuneau a fi realizate pe cheltuiala cocontractantului care nu a respectat convenţia asumată.

În ceea ce priveşte neregula constând în nerespectarea dispoziţiilor art. 75 din O.U.G. nr. 36/2006 în ceea ce priveşte procedura de atribuire a Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/015-04 "Furnizarea de echipamente necesare colectării deşeurilor şi dotării unităţii de sortare materiale reciclabile", Înalta Curte reţine că, potrivit art. 75 din O.U.G. nr. 34/2006:

"

(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 71, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puţin 52 de zile.

(2) În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunţ de intenţie referitor la contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută la alin. (1) până la 36 de zile.

(3) Reducerea prevăzută la alin. (2) este permisă în cazul în care anunţul de intenţie a conţinut toate informaţiile care sunt prevăzute pentru anunţul de participare - în măsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunţului de intenţie - şi a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni şi cu cel puţin 52 de zile înainte de data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.

(4) În cazul în care anunţul de participare este transmis, în format electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevăzuta la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) se poate reduce cu 7 zile.

(5) În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţie de atribuire şi permite, începând cu data publicării anunţului de participare, accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie, atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută la alin. (1), precum şi cele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (4) cu 5 zile.

(6) Reducerea prevăzută la alin. (5) este permisă numai în cazul în care anunţul de participare conţine precizări privind adresa de Internet la care documentaţia de atribuire este disponibilă."

În speţă, recurentul a procedat la reducerea datei-limită de depunere a ofertelor de la 52 de zile la 24 de zile, deşi, din chiar susţinerile recurentului, rezultă că la momentul publicării anunţului de intenţie nu a publicat în SEAP întreaga documentaţie de atribuire, aşa încât, este corectă constatarea autorităţii intimate în sensul încălcării condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru a reduce perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul JOUE şi data limită de depunere a ofertelor.

Cât priveşte faptul că UCVAP nu a formulat obiecţii în privinţa documentaţiei transmise, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 324 alin. (4) din H.G. nr. 457/2008 precitate, autoritatea de management nu este condiţionată în luarea deciziilor de activitatea desfăşurată de UCVAP.

Împrejurarea că ofertanţii nu au formulat contestaţii în care să invoce perioada scurtă de timp pentru pregătirea ofertelor nu conduce implicit la concluzia că aceştia au considerat procedura conformă, cu atât mai mult cu cât formularea contestaţiei reprezintă un drept la operatorilor economici, iar nu o obligaţie.

Înalta Curte reţine că autorităţii contractante îi revine obligaţia şi responsabilitatea respectării dispoziţiilor legale, inclusiv în ceea ce priveşte procedura de achiziţie, pe toată durata de implementare şi monitorizare a proiectului, efectele neregulilor nefiind limitate în timp.

Concluzionând asupra aspectelor analizate, întrucât sunt întemeiate constatările autorităţii intimate în sensul săvârşirii de către recurent a unor nereguli în derularea măsurii ISPA 2003/RO/16/P/PE/027, se reţine legalitatea actelor administrative contestate prin care a fost aplicată recurentului o corecţie financiară de 814.321,53 euro.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în raport de prevederile art. 496 C. proc. civ. raportat la cele ale art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.,şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Galaţi împotriva Sentinţei nr. 83 din data de 19 martie 2015 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2017.

Procesat de GGC - LM