Legality of clawback contribution notification including VAT in base calculation and miscommunication of consumption value under O.U.G. 77/2011

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 24 august 2014, reclamanta A. SRL ("A.") a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ("C.N.A.S."):

- anularea notificării nr. P/3210 din 29 aprilie 2014 transmisă de către C.N.A.S. prin care au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii, declarării şi achitării contribuţiei clawback aferente trimestrului I al anului 2014;

- anularea adresei nr. P/3917 din 21 mai 2014 prin care C.N.A.S. a răspuns contestaţiei administrative.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 3469 din data de 16 decembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi a anulat notificarea nr. P/3210 din 29 aprilie 2014 şi adresa nr. P/3917 din 21 mai 2014.

3. Recursurile exercitate în cauză

Împotriva Sentinţei nr. 3469 din 16 decembrie 2014 au declarat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, precum şi reclamanta A. SRL, recursul acesteia din urmă vizând considerentele sentinţei atacate.

3.1.În motivarea căii de atac întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a arătat că instanţa de fond a interpretat în mod eronat prevederile O.U.G. nr. 77/2011 cu referire expresă la dispoziţiile art. 3 şi 5 din ordonanţa de urgenţă, după cum urmează:

- este nelegal considerentul potrivit căruia recurenta-pârâtă ar fi trebuit să comunice doar consumul de medicamente suportat din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, iar nu valoarea acestuia.

Faptul că art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011 menţionează doar consumul de medicamente, nu are semnificaţia reţinută în sentinţă, întrucât casele judeţene de asigurări de sănătate decontează, în condiţiile contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat de furnizorii de servicii medicale din circuit închis (spitale şi centre de dializă) şi transmit CNAS, în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011, cât şi cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 927 din 18 noiembrie 2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a consumului centralizat de medicamente.

- concluziile instanţei de fond cu privire la includerea TVA în sumele indicate în Notificarea P/3210 din 29 aprilie 2014 sunt greşite, întrucât obligaţia legală de stabilire a sumei la care se plăteşte contribuţia, precum şi calculul şi declararea contribuţiei sunt în sarcina reclamantului conform art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, astfel încât obligaţia de deducere a TVA îi revenea reclamantei şi nicidecum Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

- învederează recurenta că, începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale s-a realizat potrivit formularului prevăzut de art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, iar niciunul din elementele formulei de calcul nu a inclus TVA, potrivit Ordinului preşedintelui CNAS nr. 806 din 31 octombrie 2013.

Totodată, a precizat că potrivit art. 102 alin. (5) din Contractul - cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014 aprobat prin H.G. nr. 117/2013, casele de asigurări de sănătate decontează consumul de medicamente de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate în baza preţului de referinţă suportat din FNUASS care include şi TVA, iar în această situaţie consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS include şi TVA.

Excluderea acestei taxe şi din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar echivala cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislaţia naţională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza preţului de referinţă suportat din FNUASS. Acest preţ include şi TVA, şi în mod firesc şi consumul înregistrat va include şi TVA.

Învederează instanţei de recurs faptul că reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispoziţiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste prevederi sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În conformitate cu dispoziţiile acestei directive prin "persoană impozabilă" se înţelege orice persoană care, în mod independent, desfăşoară în orice loc. orice activitate economică, indiferent de scopul sau rezultatele activităţii respective .

Potrivit legislaţiei naţionale, taxa clawback este o obligaţie fiscală alături de taxe şi impozite datorate conform prevederilor legale. Astfel, art. 125 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează că taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului colectat conform dispoziţiilor acestui act normativ. Legiuitorul a instituit prevederi exprese în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată pe deplin aplicabile şi în situaţia de faţă, astfel că reclamanta avea posibilitatea de a proceda la deducerea acesteia în condiţiile stabilite prin legislaţia fiscală naţională.

Precizează totodată faptul că obligaţia de a deduce TVA-ul de către reclamantă a fost adusă la cunoştinţa acesteia prin notificarea contestată, în care se menţionează în mod expres, la punctul 2, că pentru trimestrul I 2014 consumul de medicamente suportat din FNUASS şi din bugetul MS aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuţia trimestrială, conţine TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP.

3.2 Recurenta-reclamantă A. SRL, în motivarea recursului incident declarat împotriva considerentelor sentinţei atacate, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. a arătat, în esenţă, că instanţa de fond, deşi a fost sesizată cu o serie de elemente de nelegalitate în susţinerea acţiunii în anulare, a pronunţat soluţia atacată cu luarea în considerare doar a unora dintre aceste elemente, fără a analiza situaţia medicamentelor ce nu puteau fi puse pe piaţă în perioada de referinţă.

Cu privire la apărarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în sensul includerii respectivelor medicamente în declaraţia depusă conform dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, a arătat că aceasta susţinere nu poate fi primită, întrucât declaraţia depusă de recurenta-reclamantă nu poate reprezenta dovada comercializării efective a medicamentelor, fiind absurd să se considere că simpla declarare a unui medicament naşte o prezumţie infralegală în sensul că acesta îndeplinea toate condiţiile legale pentru a putea fi pus pe piaţă şi că a fost consumat în condiţiile indicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A mai arătat că lista medicamentelor cuprinde medicamente care nu au fost niciodată produse şi comercializate de recurenta-reclamantă (ex.: medicament ciprofloxacină A. 2 mg/ml - W53353001 notificat cu o valoare a consumului de 37.525,63 RON), medicamente care aveau perioada de valabilitate expirată în trimestrul I 2014; medicamente pentru care valoarea consumului raportată pentru trimestrul I 2014 depăşeşte cu mult totalul vânzărilor pe care recurenta-reclamantă le-a efectuat, medicamente care nu au preţ avizat în condiţiile legii, aspecte neanalizate de judecătorul fondului.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 20 august 2015, recurenta-reclamantă A. SRL a răspuns criticilor formulate în recurs, subliniind legalitatea sentinţei din perspectiva comunicării nelegale a valorii consumului de medicamente şi includerii nelegale a TVA în baza de calcul a contribuţiei clawback.

În esenţă, a arătat că distincţia dintre consumul de medicamente şi valoarea consumului rezultă atât din dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, cât şi din prevederile art. 64 lit. g) din Contractul cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru anii 2013 - 2014, aprobat prin H.G. nr. 117/2013.

Referitor la includerea TVA în calculul contribuţiei clawback, în condiţiile în care includerea TVA în componentele contribuţiei a fost declarată neconstituţională, a arătat că nicio notificare emisă de CNAS nu poate fi considerată conformă dacă nu respectă dispoziţiile legale incidente în raport cu normele constituţionale.

Recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a formulat întâmpinare la recursul incident declarat de recurenta-reclamantă.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul asupra admisibilităţii recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 9 februarie 2017, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

În şedinţa din data de 18 mai 2017, ţinând seama de concluziile raportului, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei atacate prin prisma motivelor de recurs, a apărărilor din întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, nefiind identificate motive pentru reformarea sentinţei din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă A. SRL a supus controlului instanţei de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 554/2004, notificarea nr. P/3210 din 29 aprilie 2014 prin care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate i-a comunicat următoarele:

"

1. În conformitate cu prevederile art. 7, Secţiunea a 2-a din Ordonanţa nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu completările ulterioare, unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane RON.

Valoarea procentului "p" pentru trimestrul I 2014 este de 20.18%.

2.Consumul de medicamente pentru trimestrul I 2014 suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuţia trimestrială, este prevăzut în anexă şi conţine TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP."

În esenţă, motivele pentru care prima instanţă a dispus anularea notificării, considerând-o nelegală, au vizat:

- nelegala comunicare a valorii consumului de medicamente, iar nu a consumului de medicamente suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, neexistând temei legal pentru a considera că valoarea consumului reprezintă valoarea compensărilor acordate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

- nelegala includere a TVA în baza de calcul a contribuţiei trimestriale, aspect ce contravine dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 39/2013.

Soluţia instanţei de fond este împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, urmând a fi înlăturate doar unele considerente privind nelegalitatea actelor administrative contestate reţinute de prima instanţă.

Răspunzând punctual criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

6.1. Criticile formulate de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vizând includerea TVA în valoarea consumului trimestrial de medicamente sunt nefondate.

Astfel, la data emiterii notificării contestate - 29 aprilie 2014, era în vigoare Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 5 februarie 2013 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 sunt neconstituţionale, cât priveşte sintagma "care include taxa pe valoarea adăugată".

Or, cu toate că la pct. 1 din Notificare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a comunicat că elemente CTt (consumul total trimestrial) şi Bat (bugetul aprobat trimestrial) nu conţin TVA, conform O.G. nr. 17/2012, totuşi la pct. 2 a indicat consumul de medicamente pentru trimestrul I 2014, aferent plătitorului de contribuţie, prevăzut în anexă, precizând că acesta conţine TVA, situaţie care generează o incertitudine asupra legalităţii calculului CTt şi, implicit, a procentului "p" din punct de vedere al includerii sau excluderii TVA.

Deducerea TVA la care face referire recurenta-pârâtă vizează o instituţie juridică diferită, reglementată de art. 145 C. fisc. , fiind irelevantă pentru obligaţia de plată a taxei de clawback.

În fine, este de observat şi faptul că art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 prevede "Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate".

În textul legal precitat nu se face nicio referire la faptul că consumul de medicamente se calculează în baza preţului de referinţă sau că acesta din urmă include TVA, după cum susţine recurenta-pârâtă.

Ca atare, este corectă soluţia primei instanţe de constatare a nelegalităţii notificării analizate, ca urmare a includerii TVA în valoarea consumului de medicamente pentru trimestrul I 2014 aferent vânzărilor recurentei-reclamante.

Acest element de nelegalitate care afectează notificarea contestată face ca susţinerile referitoare la sensul noţiunilor de "consum de medicamente" şi "valoarea consumului de medicamente", precum şi la erorile din cuprinsul listei de medicamente, deşi întemeiate, să nu poată duce la reformarea sentinţei.

Instanţa de control judiciar reţine că potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011:

"

(1) Contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie.

(2) Procentul "p" se calculează astfel:

(CTt-Bat)

p= …………… x 100

CTt unde:

CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, calculat prin împărţirea la 4 a bugetului anual aprobat iniţial prin legea bugetului de stat.

(3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).

4) Contribuţia trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează şi se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011."

Într-adevăr, valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii se stabileşte de către CNAS pe fiecare plătitor de contribuţie. Această valoare se obţine prin centralizarea consumului la nivel naţional pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, aferente medicamentelor din lista depusă la CNAS de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă pentru care se datorează contribuţia trimestrială, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011.

Din interpretarea acestei dispoziţii normative coroborate cu cele ale art. 3 alin. (1) şi (4) din aceeaşi ordonanţă, rezultă faptul că la stabilirea, calculul şi declararea contribuţiei clawback se are în vedere valoarea consumului de medicamente decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.

În acelaşi timp, trebuie observat şi faptul că, în formula de calcul menţionată la art. 3 alin. (2) din ordonanţă, legiuitorul delegat nu face deosebire între consumul de medicamente şi valoarea consumului de medicamente.

În concret, unul dintre elementele formulei mai sus menţionate este consumul total trimestrial de medicamente, care reprezintă de fapt valoarea consumului total trimestrial, iar nu cantitatea acestui consum.

De asemenea, instanţa de control judiciar apreciază că este corectă susţinerea recurentei-pârâte referitoare la faptul că, practic, casele de asigurări de sănătate decontează, în condiţiile Contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat la furnizorii din circuitul deschis (farmacii) şi din circuitul închis (spitale şi centre de dializă, în cadrul tarifului aferent serviciului medical) şi transmit CNAS, în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în temeiul art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011.

6.2. Din perspectiva criticilor formulate în recursul incident, încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată să sentinţa recurată cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se sprijină, cu respectarea exigenţelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

În contextul analizei argumentelor de fapt şi de drept folosite de recurenta-reclamantă în dezvoltarea motivelor de nelegalitate a actului administrativ contestat, Înalta Curte reţine că instanţa de fond este îndreptăţită să le grupeze şi să răspundă prin considerente comune.

Referitor la erorile cuprinse în lista de medicamente, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 4 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 77/2011:

"

(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, au obligaţia să depună la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate datele de identificare ale reprezentanţilor legali care vor duce la îndeplinire obligaţiile legale prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi lista medicamentelor pentru care se datorează contribuţia trimestrială.

(2) Deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, persoane juridice române, au obligaţia să depună la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termenul prevăzut la alin. (1), lista medicamentelor pentru care se datorează contribuţia trimestrială."

Pe cale de consecinţă, le revine deţinătorilor obligaţia de a depune lista medicamentelor pentru care datorează contribuţia, iar în speţă, lista întocmită conform dispoziţiilor legale sus arătate a fost depusă de către recurenta-reclamantă prin adresa 1947 din 15 aprilie 2013, înregistrată la autoritatea recurentă cu nr. 5329 din 14 aprilie 2013.

Prin urmare, susţinerea referitoare la includerea în vânzările recurentei a unui medicament care nu a fost produs şi, implicit, comercializat (medicamentul Ciprofloxacină A. 2 mg/ml - W53353001) este nefondată, întrucât medicamentul respectiv a fost înscris de către recurenta-reclamantă, poziţia 20, în lista medicamentelor întocmită conform dispoziţiilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011.

Referitor la codurile W42183008 (poziţia 29 listă), W42184005 (poziţia 89 listă), W42183011 (poziţia 32 listă) cu privire la care recurenta-reclamantă susţine că ultimele loturi puse pe piaţă aveau termenul de valabilitate expirat, precum şi codurile W42186009, W42186010, W42186011, W42186012 (poziţia 49 - 52 din listă), W42187009, W42187010, W42187011, W42187012 (poziţiile 41 - 42 listă), W53353001 (poziţia 20 listă) cu privire la care recurenta-reclamantă susţine că nu au preţ avizat în condiţiile legii, Înalta Curte reţine următoarele:

Contribuţia trimestrială datorată de recurenta-reclamantă nu se limitează doar la Lista preţurilor de referinţă pe unitate terapeutică, aferente medicamentelor (denumiri comerciale) din Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă (CANAMED), aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.

Astfel, prin art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, legiuitorul a stabilit categoriile de medicamente care fac obiectul consumului de medicamente suportate din FNUASS şi bugetul MS în baza cărora persoanele nominalizate la acest articol au obligaţia de a plăti o contribuţie trimestrială, aceste categorii de medicamente fiind: medicamente incluse în programele naţionale de sănătate; medicamente cu şi fără contribuţie personală utilizate în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală; medicamente utilizate în tratamentul spitalicesc (pacienţi internaţi); medicamente utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, coroborate cu prevederile art. 3 alin. (1), art. 4 şi art. 5 alin. (4) din actul normativ mai sus menţionat, orice medicament pus pe piaţă în baza unei autorizaţii de punere pe piaţă, care a fost listat în CANAMED şi se află în circuitul terapeutic se poate regăsi printre medicamentele pentru care se datorează contribuţia trimestrială şi în consumul trimestrial de medicamente suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie pentru medicamentele din Lista medicamentelor pentru care se datorează contribuţia trimestrială. Aceste medicamente pot proveni din stocurile anterioare, motiv pentru care prezenţa lor în consumul trimestrial de medicamente nu este condiţionată de listarea medicamentului în CANAMED la nivelul trimestrului de referinţă la care se raportează consumul de medicamente.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte apreciază ca nefondate şi susţinerile referitoare la medicamentele pentru care valoarea consumului raportată pentru trimestrul I 2014 depăşeşte totalul vânzărilor pe care recurenta-reclamantă le-a realizat per total, reţinând că prezintă relevanţă, sub aspectul contribuţiei trimestriale data consumului de medicamente aferent trimestrului I 2014 în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, iar nu data vânzării de către recurenta-reclamantă către furnizori şi/sau distribuitori.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele menţionate, nefiind identificate motive pentru reformarea sentinţei atacate, Înalta Curte, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi A. SRL împotriva Sentinţei nr. 3469 din 16 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2017.

Procesat de GGC - LM