Challenge to urgent government ordinance nullified for failure to articulate specific cassation grounds

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ş., T., Ţ., U., V., W., X. şi Asociaţia Y., au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, suspendarea O.U.G. nr. 95/2014, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare la 29.07.2015, prin care a invocat excepţia nulităţii cererii pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a apărătorului calificat al reclamanţilor, excepţia nulităţii cererii pentru lipsa timbrajului şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

La termenul din 20 august 2015 reclamanţii au precizat că solicită şi anularea O.U.G. nr. 95/2014 şi au depus cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 95/2014 şi a Normelor de aplicare aprobate prin H.G. nr. 99/2015.

Urmare acestei precizări, la data de 14 septembrie 2015, Guvernul României a formulat întâmpinare la cererea completatoare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anulare a O.U.G. nr. 95/2014.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2319 din 22 septembrie 2015 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare şi a cererii de anulare a O.U.G. nr. 95/2014, a respins cererea de suspendare şi cererea de anulare a O.U.G. nr. 95/2014, formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ş., T., Ţ., U., V., W., X. şi Asociaţia Y., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca fiind inadmisibile şi a respins cererea accesorie de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 2319 din 22 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ş., T., Ţ., U., V., W. şi X. au declarat recurs.

Prin decizia nr. 3505 din 9 decembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 2319 din 22 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor O.U.G. nr. 95/2014 şi a Normelor metodologice de aplicare a acestor acte juridice administrative unilaterale şi normative, ca tardiv formulat, urmând ca recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 2319 din 22 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, să urmeze procedura de filtru prevăzută de art. 493 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, recurenţii nu formulează critici concrete privind nelegalitatea hotărârii instanţei de fond, ci reiau criticile formulate în cererea de chemare în judecată.

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul este nul.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din noul C. proc. civ.:

"

(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Art. 487 alin. (1) din noul C. proc. civ. prevede că:

"

Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din noul C. proc. civ.:

"

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Având în vedere textele legale sus citate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurenţii îşi întemeiază cererea.

De asemenea, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise şi generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs şi susţinerile recurenţilor, remarcă caracterul nesistematizat şi nestructurat al căii de atac în motive care să vizeze nelegalitatea sentinţei atacate.

Deoarece recurenţii nu s-au conformat exigenţelor cerute de instanţă, neindicând în cererea de recurs vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nu au formulat critici care să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de acest text de lege, rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-au structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din noul C. proc. civ., se va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ş., T., Ţ., U., V., W. şi X. împotriva sentinţei civile nr. 2319 din 22 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2017.