Suspension of trial for absence of parties and failure to request trial in absentia

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea din 11 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/120/2015, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 1203 din 10 decembrie 2015 pronunţată de Tribunalul Prahova, reţinând că niciuna dintre părţi, legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea cauzei şi nici nu s-a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.

Împotriva încheierii din 11 mai 2016, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/120/2015, a declarat recurs A., arătând că nu s-a prezentat la termenul de judecată din 11 mai 2016, întrucât, potrivit menţiunilor din cuprinsul citaţiei, a luat cunoştinţă de faptul că judecata se poate face în lipsa părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând criticile expuse de recurentă, în raport cu dispoziţiile incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.

Din actele şi lucrările dosarului supliment nr. x/120/2015/a1, se constată că recurenta-reclamantă nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel cum permit dispoziţiile art. 223 alin. (3) C. proc. civ.

Conform art. 223 C. proc. civ.:

"

Art. 223. - (1) Lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfăţişează numai una dintre părţi, instanţa, după ce va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta susţinerile părţii prezente, se va pronunţa pe temeiul dovezilor administrate, examinând şi excepţiile şi apărările părţii care lipseşte.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care lipsesc ambele părţi, deşi au fost legal citate, dacă cel puţin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă."

Susţinerile recurentei în sensul că, potrivit menţiunilor din cuprinsul citaţiei, judecata cauzei se poate face în lipsa părţilor nu reliefează nelegalitatea ori netemeinicia hotărârii recurate, în condiţiile în care instanţa a reţinut cu just temei faptul că niciuna dintre părţile cauzei nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, aşa cum impun dispoziţiile citate ale art. 223 alin. (3) teza finală C. proc. civ., precum şi cele ale art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finală C. proc. civ.

Or, atâta timp cât niciuna dintre părţi, legal citate, nici nu s-a înfăţişat la strigarea cauzei şi nici nu a cerut în scris judecarea în lipsă, în mod corect a fost reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora:

"

Art. 411. - (1) Judecătorul va suspenda judecata: (…) 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte reţine că încheierea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva încheierii din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iunie 2017.