Validity of administrative recovery of rural development grant funds where beneficiary failed to acquire contractual land despite conflicting business plan language

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Sesizarea instanţei de fond

Prin cererea adresată Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL Pătrăuţi a chemat în judecată pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti solicitând anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative din 09 octombrie 2014 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare 29508 din 28 august 2014, ambele emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi, pe cale de consecinţă, exonerarea de obligaţia de restituire a debitului de 63.930 lei şi obligarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit la plata celei de a doua tranşe, de 10.000 euro, potrivit prevederilor contractului de finanţare nr. 112021013500031.2 din 12 mai 2011, cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 175 din 17 septembrie 2015 Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL - prin reprezentant B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti, a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 29508 din 28 august 2014 şi Decizia nr. 34958 din 9 octombrie 2014 emise de pârâtă, a obligat pârâta să plătească reclamantei a doua tranşă în valoare de 10.000 euro, aferentă contractului de finanţare şi a obligat pârâta să plătească reclamantei 50 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 175 din 17 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a declarat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursului, reţinerea cauzei spre rejudecare şi modificarea hotărârii, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de SC A. SRL, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, după o prezentare a circumstanţelor cauzei, a fost criticată soluţia instanţei de fond ca fiind nelegală, reţinând incidenţa art. 1269 C. civ.

S-a reţinut că instanţa de fond a avut în vedere la analiza cauzei un singur înscris, respectiv Planul de afaceri în care există într-adevăr o contradicţie, dar nu s-a ţinut seama de cererea de finanţare formulată şi asumată de beneficiar, cerere unde s-a precizat că "proiectul propus doreşte achiziţia a 10 ha teren agricol şi pregătirea şi însămânţarea suprafeţei de 71,87 ha teren", iar la pct. 15 din aceeaşi cerere, beneficiarul a prevăzut expres obiectul investiţiei, respectiv "achiziţia de teren arabil şi motopompă".

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, recurenta susţine că nu a negat sau contestat faptul că arendarea terenului ar fi una ilegală sau contrară normelor, ci a arătat că beneficiarul nu a respectat contractul de finanţare, respectiv achiziţia suprafeţei de teren de 10 ha, condiţie obligatorie pe care şi-a impus-o prin cererea de finanţare, de bună voie.

S-a solicitat admiterea recursului, reţinerea cauzei spre rejudecare şi modificarea în tot a sentinţei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de SC A. SRL, ca neîntemeiată.

Intimata a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A fost întocmit Raportul asupra admisibilităţii în principiu iar prin Încheierea din 25 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus comunicarea raportului către părţile din litigiu.

Prin Încheierea din 28 septembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admis în principiu recursul şi s-a fixat termen pentru judecata acestuia cu citarea părţilor, potrivit art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

4. Soluţia instanţei de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a fost învestită cu acţiunea în anulare formulată de reclamantă prin care a solicitat anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative din 09 octombrie 2014 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 29508 din 28 august 2014, ambele emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi, pe cale de consecinţă, exonerarea de obligaţia de restituire a debitului de 63.930 lei şi obligarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit la plata celei de a doua tranşe, de 10.000 euro, potrivit prevederilor Contractului de finanţare nr. 112021013500031.2 din 12 mai 2011, cu cheltuieli de judecată.

Actele contestate au fost emise în legătură cu contractul de finanţare încheiat la 12 mai 2011 ce a avut ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile pentru punerea în aplicare a proiectului "Instalarea tânărului fermier la A. din Pătrăuţi, judeţul Suceava", cu o valoare totală 106,550,00 lei, cu finanţare nerambursabilă de 100% adică 106.550 lei, fiind efectuate plăţi în valoare de 63.930,00 lei.

Beneficiarul SC A. SRL prin reprezentantul său, domnul B., conduce o exploataţie agricolă care include 61,87 ha teren arabil în regim convenţional. Proiectul propus presupune achiziţia a 10 ha de teren agricol şi pregătirea şi însămânţarea suprafeţei de 71,87 ha (61,87 + 10) teren. SC A. SRL a depus în data de 16 mai 2011 Cererea de plată tranşa 1, înregistrată la OJPDRP Suceava cu numărul 1407, tranşă în valoare de 63.930,00 lei, reprezentând 60% din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil, în valoare de 106.550,00 lei conform Contractului de finanţare nr. C112021013500031 din 12 mai 2011. Plata către beneficiar a primei tranşe, în valoare de 63.930,00 lei conform formularului AP 9.2 - Notificarea beneficiarului cu privire la confirmarea plăţii, nr. 3733 din 16 iunie 2011 s-a făcut cu Ordinele de plată nr. 74629 din 15 iunie 2011 şi nr. 74630 din 15 iunie 2011.

Cererea de plată tranşa 2 a fost depusă şi înregistrată la OJPDRP Suceava cu nr. 1311 din 05 martie 2014 şi este în valoare de 42.620,00 lei, reprezentând 40% din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 106.550,00 lei. Conform documentelor depuse de beneficiar, în dosarul cererii de plată, rezultă că acesta a achiziţionat:

• sămânţă de porumb (D., E., şi F.) în valoare de 9.080,00 lei conform contractului de vânzare cumpărare nr. 17 din 19 februarie 2013 încheiat cu SC C. SRL;

• sămânţă de grâu (G.) în valoare de 6.600,00 lei conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 71 din 26 august 2013 încheiat cu SC C. SRL;

• sămânţă de porumb (H., I., şi J.) în valoare de 14.580,00 lei; sămânţă de soia (K. şi L.) în valoare de 5.520,00 lei şi sămânţă de grâu (M. şi N.) în valoare de 10.938,00 lei conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2609 din 20 februarie 2012 încheiat cu SC O. SRL;

• pentru lucrările de însămânţare şi alte lucrări agricole, beneficiarul a încheiat Contractul de prestări servicii nr. 5 din 15 aprilie 2011 cu SC P. SRL, în valoare de 63.930,00 lei.

Autoritatea pârâtă a întocmit procesul-verbal nr. 29508 din 28 august 2014 prin care s-a refuzat plata tranşei a doua şi s-a stabilit o corecţie financiară de 63.930 lei, iar contestaţia formulată de reclamantă împotriva acestui proces-verbal a fost respinsă prin Decizia nr. 34958 din 9 octombrie 2014 emisă de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale.

Instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei cu motivarea că, în speţă, ar fi incident art. 1269 alin. (1) C. civ. care stipulează că în situaţia existenţei unor neclarităţi ale clauzelor contractuale, acestea se interpretează în favoarea celui care se obligă.

Criticile recurentei împotriva acestei soluţii sunt fondate.

Soluţia pronunţată de instanţa de fond s-a întemeiat pe neconcordanţele existente între contractul de finanţare (cererea de finanţare) şi Planul de afaceri referitor la acelaşi contract, dar aceste neconcordanţe nu pot justifica soluţia de anulare a actelor contestate.

În cererea de finanţare, care potrivit art. 1 alin. (2) din contractul de finanţare (dosar fond), devine obligatorie pentru beneficiar, reclamantul a precizat că "Proiectul propus presupune achiziţia a 10 ha de teren agricol şi pregătirea şi însămânţarea suprafeţei de 71,87 ha teren".

Şi în Planul de afaceri s-a precizat că "Solicitantul doreşte achiziţionarea unei suprafeţe de 10 ha teren agricol, precum şi pregătirea şi însămânţarea suprafeţei de 71,97 ha (61.87+10). La Cap. III obiectivele restructurării - detalierea investiţiilor propuse pentru atingerea acestora apare menţiunea "arenda a încă 10 ha teren agricol" şi "cultivarea celor 71,87 ha (61,87+10)".

Atunci când a fost formulată cererea de plată pentru tranşa a II-a din contractul de finanţare s-a constatat că beneficiarul nu a realizat obiectivul pentru care a fost încheiat contractul de finanţare, respectiv achiziţia celor 10 ha teren arabil.

Nu se poate susţine că neconcordanţele ivite în Planul de afaceri (pentru că la pct. II - Descrierea situaţiei recente apare "achiziţionarea", iar la Cap. III apare "arenda") ar putea să ducă la nulitatea actelor contestate deoarece beneficiarul, în baza art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224 din 5 martie 2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua la cunoştinţă de toate informaţiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligaţiilor toate drepturile şi obligaţiile născute din contractul de finanţare.

Dacă beneficiarul aprecia că menţiunea cu privire la achiziţionarea terenului de 10 ha din Planul de afaceri şi din cererea de finanţare, ambele fiind parte integrantă a contractului de finanţare, nu reprezintă obiectivul propus, aşa cum s-a susţinut de către acesta, atunci avea posibilitatea să solicite încheierea unui act adiţional prin care să rectifice menţiunile.

De altfel, la dosarul cauzei a fost depus Actul adiţional nr. 1 din 14 decembrie 2013 (dosar fond) şi Actul adiţional nr. 2 din 14 februarie 2014 (dosar fond), ceea ce dovedeşte că atunci când a avut interes să modifice contractul de finanţare a solicitat autorităţii modificarea acestuia, iar autoritatea a fost de acord.

În întâmpinarea depusă în faţa instanţei de recurs, intimata-reclamantă a arătat că, în momentul în care a sesizat o eroare, a propus încheierea unui act adiţional (dosar fond).

Mai mult, nu se poate considera că, de fapt, obiectul propus ca urmare a încheierii contractului de finanţare ar fi cel de arendare pentru că beneficiarul cunoştea sau trebuia să cunoască prevederile Fişei tehnice a Măsurii 112, potrivit cărora "Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:

- construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia Agricolă la nivel de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;

- achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate;

- achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie;

- plantarea şi replantarea plantelor perene;

- achiziţionarea de teren pentru activităţile agricole.

Chiar intimatul-reclamant, în întâmpinarea depusă la dosar, a arătat că achiziţionarea de terenuri pentru activităţile agricole se impunea în vederea îndeplinirii cerinţei din Fişa tehnică M112 legată de investiţii reprezentând cel puţin 30% din sprijinul acordat, iar în speţă, nu s-a făcut dovada respectării nici a acestor prevederi din Fişa tehnică a Măsurii 112.

Faptul că intimatul-reclamant a achiziţionat un teren şi a propus încheierea unui act adiţional în sensul aprobării modificării planului de investiţii în vederea demonstrării cheltuirii a 30% din sprijinul nerambursabil prin achiziţionarea a 2 ha teren arabil nu dovedeşte respectarea contractului de finanţare de către acesta, pentru că propunerea sa de încheiere a unui act adiţional în acest sens nu a fost finalizată.

De aceea, se poate considera că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi, în baza art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi casată sentinţa atacată şi în rejudecare va respinge acţiunea reclamantei SC A. SRL, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva Sentinţei civile nr. 175 din 17 septembrie 2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantei SC A. SRL, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - CT