Forest compensation for uncollected timber ineligible without adopted state aid methodology

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, reclamanta Obştea Berceşti-Vlădoi reprezentată de d-nul Preşedinte A., prin reprezentant legal av. B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură, în temeiul prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 191.430,21 lei reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-au putut recolta în calitate de proprietari pentru suprafaţa de pădure de 564,20 ha, situate în zona de conservare totală - tipul funcţional T2, cu titlu de compensaţii/ajutor de stat datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masa lemnoasă, aferente anului 2013 şi la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal în cuantum de 191.430,21 lei, începând cu data de 30.12.2013 - data la care creanţa a devenit exigibilă, respectiv data la care au înaintat prima cerere sub nr. 334 către ITRSV Cluj (iar MMSC şi DAPP au refuzat nejustificat, cu exces de putere să dispună plata compensaţiilor cuvenite), cu cheltuieli de judecată.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 453 din 27 noiembrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:

- a respins excepţiile invocate.

- a admis acţiunea formulată de reclamanta Obştea Berceşti-Vladoi în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice în calitate de ordonator principal de credite şi organ superior şi Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură, în calitate de autoritate publică centrală în silvicultură, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal .

- a obligat pârâta către reclamantă la plata sumei de 191.430,21 lei cu titlu de compensaţie, aferente anului 2013 şi dobânda legală aferentă acestei sume de la data de 01.04.2014, precum la plata debitului integral.

- a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5300 lei cheltuieli de judecată.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 453 din 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 14 aprilie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2017 completul filtru, a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs pârâtul Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

În motivarea cererii de recurs, în esenţă, pârâta-recurentă a arătat următoarele:

Hotărârea este nelegală, pentru motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

" când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material."

În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că este competentă în raport de dispoziţiile art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008.

Se arată că raportul juridic supus analizei instanţei este unul de drept civil, iar nu de drept administrativ, reclamanta practic invocă imposibilitatea de a culege fructele civile ale imobilului învederat prin cererea de chemare în judecată, cu alte cuvinte aceasta urmăreşte atragerea răspunderii civile a pârâtelor, competenţa aparţinând tribunalului.

În ceea ce priveşte excepţia netimbrării, aceasta a fost soluţionată greşit de instanţa de fond, fiind fără echivoc că acţiunea promovată de reclamantă presupune achitarea taxei judiciare de timbru în condiţiile O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxe care nu au fost achitate în prezenta cauză.

În mod greşit instanţa de fond a reţinut refuzul nejustificat al Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultura la solicitarea reclamantei de acordare a despăgubirilor întrucât nu exista obligaţia conformării masurilor de ajutor de stat cu legislaţia europeană.

Se apreciază că acest raţionament juridic al instanţei este greşit întrucât potrivit prevederilor dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 861/2009 "formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), la art. 97 alin. (1) lit. b) pentru persoanele juridice şi la art. 97 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 - C. silvicc, cu modificările ulterioare, se vor finanţa numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat".

Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009, vizează doar proprietarii de terenuri forestiere cu suprafeţe mai mici sau egale cu 30 ha:

" art. 3. - (1) Administrarea sau serviciile silvice, după caz, pentru proprietarii de fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice cu suprafeţe mai mici sau egale cu 30 ha se realizează de către ocoalele silvice, la cerere, cu respectarea principiului teritorialităţii." - ceea ce nu este cazul intimatei-reclamante ce susţine ca suprafaţa de 564,20 ha face parte integranta a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000.

În lipsa normelor metodologice, ar duce la încălcarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice:

"

Art. 14. - (1) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.

(2) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

(3) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanta şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare."

Se arată că răspunsul transmis de autoritatea sesizată nu echivalează cu un refuz nejustificat, în sensul prevederilor legale.

În prezenta cauză nu suntem în situaţia unui refuz nejustificat, întrucât nu putem vorbi de o culpă a instituţiei publice şi nici de ilegalitate - atât timp cât nu pot fi avizate şi eliberate la plată sume din bugetul instituţiilor publice în lipsa unei metodologii.

Referitor la modalitatea în care valoarea despăgubirilor a fost calculată, instanţa de fond in mod greşit a apreciat ca recurentul nu a contestat modul de calcul al acestora - atât timp cât acesta a arătat că nu există metodologie pentru a se calcula valoarea compensaţiilor, este firesc că s-a contestat implicit modul de calcul al despăgubirilor.

Obligarea pârâtului-recurent la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal, se învederează faptul că instanţa de fond în mod greşit făcând trimitere la dispoziţiile art. 1535 alin. (1) C. civ. a considerat cererea reclamantei întemeiată.

Pentru acţiunile având ca temei refuzul nejustificat al autorităţii, nu se pot solicitata dobânzi decât cel mult de la data la care, prin sentinţă, s-ar hotărî că există o despăgubire de plătit şi cuantumul acesteia, întrucât până la data pronunţării sentinţei nu exista o creanţa certă, lichidă şi exigibilă, pentru a se putea pretinde plata unei dobânzi legale.

Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

- În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova

În speţă, reclamanta-intimată a solicitat compensaţii băneşti cuvenite în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 invocând plângerea prealabilă şi refuzul nejustificat al autorităţilor competente în domeniul silvic la plata ajutorului de stat aferent anului 2013, temeiul juridic expres fiind prevederile art. 1 şi 18 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, instanţa competentă este curtea de apel teritorială, secţia contencios administrativ, şi nu tribunalul, secţia civilă.

Excepţia netimbrării

- Faţă de împrejurarea că s-a stabilit corect competenţa instanţei de contencios administrativ, rezultă că şi taxa de timbru a fost achitată corespunzător unui litigiu de contencios administrativ.

- Referitor la fondul cererii reclamantei-intimate şi la incidenţa Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009

În acţiunea sa, reclamanta-intimată solicită în baza prevederilor art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite, pentru anul 2013.

Înalta Curte, contrar opiniei instanţei de fond, apreciază că pentru anul 2013 nu există Norme metodologice de acordare, utilizare, şi control al ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează, având în vedere prevederile pct. 11 din Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 5.166 final din 19 iulie 2012, în care se precizează faptul că schema (de ajutor de stat n.n.) care va expira la data de 31 decembrie 2013, nu va intra în vigoare decât după ce va fi aprobată de Comisie şi publicată în M. Of. al României.

Normele metodologice reglementate prin H.G. nr. 861/2009 nu produc efecte juridice decât până la sfârşitul anului 2009, respectiv pentru anii 2007-2009.

În ceea ce priveşte cererile de compensaţii privind anii 2010-2013, acordarea acestei forme de sprijin se poate face după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat şi după adoptarea unei hotărâri de guvern cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat.

Prin urmare, modul de calcul al compensaţiilor, în conformitate cu prevederile HG nr. 861/2009 nu este legal pentru anul 2013, având în vedere prevederile art. 5 din O.G. nr. 14/2010 aplicabile în cauza de faţă.

În acest sens, sunt aplicabile deplin considerentele deciziei Înaltei Curţi nr. 36/2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, se arată:

55. Măsurile de compensare, sub forma ajutorului de stat, stabilite prin dispoziţiile art. 97 alin. (1) lit. b) C. silvic, au ca obiectiv acoperirea costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.

56. Prin H.G. nr. 861/2009 au fost aprobate Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale.

57. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a comunicat Comisiei Europene, în anul 2007, măsurile de sprijin existente în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, precum şi cele aplicabile în sectorul forestier, prevăzute în H.G. nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora (care a fost abrogată prin H.G. nr. 861/2009).

58. Până la data de 31 decembrie 2009 nu s-a pus problema conformării măsurilor de ajutor de stat aflate în discuţie cu legislaţia europeană, în acest sens fiind prevederile anexei nr. V pct. 3 "Agricultura" lit. (b) din Tratatul privind aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, potrivit cărora ajutoarele acordate înainte de data aderării sunt calificate ca "ajutoare existente", în înţelesul art. III - 168 alin. (1) din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, "până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării".

59. Acest aspect a fost recunoscut atât în practica administrativă a instituţiilor publice cu competenţe în domeniu, cât şi în jurisprudenţa instanţelor de contencios administrativ.

60. Prin urmare, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009 se înscriu în cadrul de reglementare al "ajutoarelor de stat existente" până la sfârşitul anului 2009.

61. Acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislaţia naţională se poate face, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în baza alocaţiilor bugetare, după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat, conform Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013 (publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene, seria C, nr. 319 din 27 decembrie 2006), şi adoptarea cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a acestora.

62. Astfel, în baza prevederilor art. 176 din Liniile directoare, "Comisia va declara compatibile cu art. 87 alin. (3) lit. c) din Tratat ajutoarele de stat destinate împăduririi terenurilor agricole sau neagricole, instituirii de sisteme agroforestiere pe terenurile agricole, plăţilor Natura 2000 (...), dacă îndeplinesc condiţiile enunţate la articolele 43-49 din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 şi nu depăşesc intensitatea maximă prevăzută la articolele menţionate."

63. Pe aspectul analizat, pentru perioada de referinţă (2010-2013). prezintă relevanţă dispoziţiile art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, potrivit cărora "ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, nu poate fi acordat decât după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat."

64. De asemenea, art. 6 alin. (2) din H.G. nr. 861/2009 stabileşte în mod explicit faptul că "toate formele de sprijin prevăzute în Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi continuate după data de 1 ianuarie 2010 numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat."

65. Prin O.G. nr. 14/2010 a fost stabilit cadrul juridic privind condiţiile generale pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013. în concret, prin art. 4 lit. s) pct. 4 din acest act normativ se conferă Guvernului competenţa de a acorda forme de ajutor de stat pentru activităţile de dezvoltare rurală, respectiv pentru plăţile Natura 2000.

66. În continuare, prin art. 5 din O.G. nr. 14/2010 se menţionează faptul că "normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute la art. 4 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat, şi reglementează scopul, obiectivul, durata, cuantumul ajutorului exprimat ca procent din cheltuiala eligibilă şi valoare în lei, fluxurile financiare pentru acordarea ajutoarelor de stat, criteriile de eligibilitate, procedurile de implementare, supraveghere şi control."

67. Aşadar, se poate observa că normele metodologice ce urmează a fi adoptate de către legiuitorul delegat au un rol determinant în individualizarea dreptului la compensaţii al beneficiarului, în condiţiile în care au ca obiect de reglementare atât modul de calcul, cât şi criteriile de eligibilitate, procedurile de supraveghere şi control.

68. În baza celor două dispoziţii normative anterior enunţate a fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului privind Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000, şi a fost concepută schema de ajutor de stat pentru acordarea acestor compensaţii.

69. Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

70. Prin Decizia nr. C (2012) 5.166 final din data de 19 iulie 2012 (denumită în continuare Decizia Comisiei Europene), Comisia Europeană a avizat favorabil schema de ajutor de stat prezentată în proiectul de hotărâre a Guvernului anterior arătat, apreciind că ajutoarele prevăzute în cadrul acesteia sunt compatibile cu piaţa internă.

71. Relevante în acest sens sunt dispoziţiile pct. 5 din Decizia Comisiei Europene în care se arată că "temeiul juridic al schemei este proiectul de hotărâre a Guvernului de aprobare a normelor metodologice pentru acordarea de ajutoare de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice şi a costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor."

Aşa cum s-a arătat, semnificative pe aspectul analizat sunt prevederile pct. 11 din Decizia Comisiei Europene în care se precizează faptul că "schema, care va expira la data de 31 decembrie 2013, nu va intra în vigoare decât după ce va fi aprobată de Comisie şi publicată în M. Of. al României (...)."

Ca atare, schema de ajutor de stat, având ca temei legal proiectul de hotărâre a Guvernului de aprobare a normelor metodologice, avizată favorabil prin decizia Comisiei Europene, nu poate produce efecte juridice decât după adoptarea acestui act normativ intern.

În raport de cele anterior prezentate, se apreciază că nu poate fi primită teza potrivit căreia, după intrarea în vigoare a O.G. nr. 14/2010, Normele metodologice adoptate prin H.G. nr. 861/2009 continuă să producă efecte juridice, reglementând metodologia de calcul a compensaţiilor cuvenite proprietarilor de suprafeţe forestiere cu funcţie de protecţie de tip T1 sau T2 şi care nu pot recolta masa lemnoasă de pe acestea.

Însă, se constată faptul că procedura internă necesară acordării ajutoarelor de stat vizate de Decizia Comisiei Europene nu a fost finalizată, în condiţiile în care nu a fost adoptată şi publicată în M, Of. al României hotărârea de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.

Ca atare, aşa cum s-a statuat de altfel şi prin decizia nr. 36 din 23 septembrie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Dosarul nr. x/1/2015, la momentul formulării cererii de către intimată nu exista baza legală pentru acordarea compensaţiilor, în lipsa hotărârii de Guvern cu obiectul de reglementare mai sus arătat.

Pe cale de consecinţă, în lipsa cadrului normativ intern, nu se poate reţine refuzul nejustificat de soluţionare a cererii intimatului-reclamant având ca obiect acordarea de despăgubiri, în sensul reglementat de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de cele arătate mai sus, Înalta Curte constată că excepţia prematurităţii acţiunii este neîntemeiată şi va fi admisă, cu consecinţa admiterii recursului pârâtului-recurent.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa sentinţa recurată şi se va respinge acţiunea ca prematur formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură împotriva sentinţei nr. 453 din 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi respinge, acţiunea formulată de reclamanta Obştea Berceşti Vlădoi, ca prematur formulată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 mai 2017.