Interpretation of cumulative CPV code experience requirements in public procurement qualification criteria.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii Municipiul Timişoara şi Primăria Municipiului Timişoara, prin Primarul Municipiului Timişoara au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu, anularea, în tot, a Deciziei nr. 134537 din 23 decembrie 2013 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Primăria Municipiului Timişoara împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare înregistrate sub nr. 134234 din 18 octombrie 2013, emisă de pârâtă, privind Contractul de lucrări nr. 221 din 06 decembrie 2011 - Retehnologizarea a trei cazane de abur CAE1, CAE2, CAE3(IMA6) în CET SUD" din cadrul proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara", şi implicit a Notei de constatare menţionate, ca act subsecvent al celui dintâi.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 254 din 13 octombrie 2015, a admis acţiunea formulată de reclamanţi, anulând Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 134234 din 18 octombrie 2013 şi Decizia nr. 134537 din 23 decembrie 2013, emise de pârât.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Finanţelor Publice în calitate de reprezentant legal al Ministerului Fondurilor Europene, succesor în drepturi al Direcţiei Generale Autoritatea de management POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, invocând motivele de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 7 şi 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea recursului, au fost învederate, în esenţă, următoarele:

Referitor la aplicabilitatea în cauză a art. 488 pct. 7 C. proc. civ., recurentul pârât a susţinut că instanţa de fond a nesocotit autoritatea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 140 din 13 aprilie 2014 pronunţate în Dosarul nr. y/59/2014, prin care s-a respins ca inadmisibilă acţiunea în anulare a Notei de constatare cu nr. 134234 din 18 octombrie 2013.

Instanţa de fond trebuia, în temeiul art. 430 C. proc. civ., să constate ca fiind îndeplinită condiţia triplei identităţi obiect, părţi şi cauză între Dosarul nr. y/59/2014 şi Dosarul nr. x/59/2014 şi să dispună, respingerea, în consecinţă, a criticilor formulate de reclamanţi împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 134234 din 18 octombrie 2013.

În ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurentul pârât a susţinut că hotărârea instanţei de fond este în parte dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 2 şi art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, art. 89 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1605/2002.

Astfel, se apreciază că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că legislaţia în domeniul achiziţiilor publice a fost respectată, reţinând că din modul de redactare a cerinţei 1 de la pct. V.4.2. rezultă că nu se impune cumularea acestor coduri şi că, mai mult decât atât, condiţia ar prevedea în mod expres ca ofertantul să fi avut "calitatea de antreprenor în construcţii-montaj", interpretând greşit fişa de date a achiziţiei.

Fişa de date nu lasă posibilitatea ofertanţilor să prezinte mai multe contracte executate, care să îndeplinească valoarea solicitată şi codurile enunţate ca experienţă similară, ci identică, fie cumulat în cadrul aceluiaşi contract, fie în mod individual.

Scopul de a avea o participare mai largă la procedura de achiziţie publică nu conduce în mod direct la o ofertă mai avantajoasă financiar şi nici nu justifică modificarea unor cerinţe de calificare doar pentru,,diminuarea apariţiei oricărui risc de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit.

Astfel cum rezultă din fişa de date şi ulterior, din anunţul de tip erată nr. 22366 din 23 aprilie 2011 la anunţul de participare/selecţie nr. 118147 din 30 martie 2011, însăşi autoritatea contractantă a solicitat ca, pentru demonstrarea experienţei similare, ofertanţii să depună unul sau mai multe contracte, însă pentru prima cerinţă de la pct. V 4.2. "Experienţa ca Antreprenor/Proiectant, cel puţin unul din acestea trebuia să conţină lucrări corespunzătoare ambelor coduri CPV prevăzute în anunţul de participare şi în fişa de date a achiziţiei, în valoare de minim 26.242.800 lei fără TVA."

Cu toate acestea, ofertantul declarat câştigător a depus 3 contracte pentru a demonstra experienţa similară ca antreprenor, însă niciunul dintre acestea nu răspundea cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire, atât din punct de vedere al codurilor CPV solicitate, cât şi a valorii contractului, aspect necontestat însă de reclamanţi.

Chiar şi după ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C) a admis contestaţia ofertantului SC A. SA şi a anulat raportul procedurii nr. SC2011-20044 din 12 septembrie 2011, obligând autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor şi la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire, recomandările C.N.S.C. nu au fost respectate de comisia de evaluare din cadrul autorităţii contractante, întrucât nu s-a solicitat nicio clarificare legată de faptul că niciunul dintre contractele prezentate de ofertant nu îndeplineşte cumulativ cele 2 coduri CPV, ci s-au solicitat doar documente justificative din care să rezulte valoarea aferentă lucrărilor executate de către fiecare membru al asocierii pentru fiecare obiectiv în parte în cadrul contractului nr. 035/1800 din 06 iunie 2006.

Prin noul Raport al procedurii de atribuire nr. SC2011-24.754 din 07 noiembrie 2011 a fost declarată admisibilă, conformă şi câştigătoare oferta depusă de asocierea SC B. SA - SC C. SA, deşi recomandările C.N.S.C. nu au fost respectate şi prin urmare, nici această ofertă nu îndeplinea una din cerinţele minime de calificare, referitoare la experienţa similară.

Or, aşa cum s-a reţinut şi prin Decizia nr. 134537 din 23 decembrie 2013 contestată în cauză, pe de o parte, contractul prezentat de ofertantul declarat câştigător nu dovedeşte executarea de lucrări vizând şi codul CPV 45251200-3, iar pe de altă parte, celelalte două contracte prezentate de ofertant nu acoperă valoarea impusă de 26.242.800 lei fără TVA, aspecte pe care instanţa de fond nu le-a observat.

Apreciem că instanţa de fond trebuia să constate că precizările autorităţii contractante, respectiv susţinerile reclamanţilor din acţiune, cu privire la deficienţele constatate confirmă tocmai faptul că, deşi cunoşteau cerinţele impuse prin fişa de date şi ulterior, din Anunţul de tip erată nr. 22366 din 23 aprilie 2011 la Anunţul de participare/selecţie nr. 118147 din 30 martie 2011, cu toate acestea, reclamanţii au eludat cu bună ştiinţă aceste cerinţe, printr-o interpretare proprie, dar deficitară, a,,principiului tratamentului egal", de natură să răspundă interesului afirmat,,de a acorda ofertanţilor o gamă largă în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a experienţei similare, tocmai pentru a crea un cadru concurenţial adecvat şi a nu obstrucţiona participarea unor potenţiali ofertanţi la procedură", ceea ce nu reprezintă, în opinia recurentului, definiţia sau scopul principiului tratamentului egal.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Unitatea Administrativ Teritorială municipiul Timişoara şi Primăria municipiului Timişoara, prin primar au solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat şi menţinerea, ca temeinică şi legală, a Sentinţei civile nr. 254 din 13 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.

În susţinerea opţiunii lor procesuale intimaţii au susţinut următoarele:

Referitor la excepţia inadmisibilităţii s-a învederat că actele a căror anulare s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată au fost emise de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, instituţie publică care are şi legitimare procesuală pasivă în cauză, aşa încât recurentul Ministerul Fondurilor Europene prin reprezentantul său legal nu are calitate de recurent în prezenta cauză.

Excepţia autorităţii de lucru judecat este neîntemeiată, în opinia intimaţilor, întrucât în speţă nu sunt întrunite condiţiile cerute de art. 430 C. proc. civ., care prevede că, pentru a exista autoritatea de lucru judecat, hotărârea trebuie să fi soluţionat litigiul în fond, deci să fi fost o judecată contradictorie, ori, Sentinţa nr. 140 din 13 mai 2014 a Curţii de Apel Timişoara, pronunţată în Dosar nr. y/59/2014, nu a soluţionat litigiul în fond. Instanţa a soluţionat pricina pe calea admiterii excepţiei inadmisibilităţii cererii intimaţilor, prin urmare nu a existat o judecata contradictorie, cu caracter contencios, fondul nu a fost dezbătut, astfel ca autoritatea de lucru judecat nu operează în cauză.

Pe fondul cauzei se susţine că, cerinţa impusă de autoritatea contractantă a fost ca ofertanţii să facă dovada că au executat cel puţin un contract de lucrări similare în care acesta a avut calitatea de antreprenor în construcţii-montaj în valoare de minim 26.242.800 lei fără TVA (cod CPV 45251200-3 sau 45255400-3) şi dovada prestării în ultimii trei ani a cel puţin unui contract de servicii similare de proiectare (CVP 71320000-7) a cărui valoare este de minim 1.137.188 lei fără TVA.

Această cerinţă nu contravine legislaţiei, ci din contra, lasă posibilitatea ofertanţilor de a prezenta câte contracte au executat, astfel încât să îndeplinească valoarea solicitată. Mai mult decât atât, din cuprinsul fişei de date rezultă cu certitudine că autoritatea contractantă a acordat ofertanţilor o gamă largă în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a experienţei similare, tocmai pentru a crea un cadru concurenţial adecvat şi a nu obstrucţiona participarea unor potenţiali ofertanţi la procedură. Codurile CPV menţionate în paranteză au caracter exemplificativ, având rolul de a facilita înţelegerea cât mai corectă a caracterului contractului, respectiv execuţie lucrări, cu trimitere exacta la "lucrări similare (...) în care ofertantul a avut calitatea de antreprenor construcţii-montaj."

Comisia de evaluare a analizat corect toate ofertele depuse şi a cules toate informaţiile considerate relevante prezentate de ofertanţi pentru îndeplinirea cerinţelor minime de calificare impuse prin cadrul fişei de date, având în vedere principiul de bază al O.U.G. nr. 34/2006 - "eficienţa utilizării fondurilor", iar contractul a fost atribuit ofertantului care a îndeplinit în totalitate criteriul privind experienţa similară, exact aşa cum a fost solicitat prin anunţul de participare şi fisa de date a achiziţiei şi cu respectarea prevederilor art. 89 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (EC) nr. 1605/2002, conform cărora "Toate contractele de achiziţii publice finanţate integral sau parţial din buget respecta principiile transparenţei, proporţionalităţii, tratamentului egal şi nediscriminării."

Se precizează că evaluarea ofertelor s-a făcut împreună cu participarea expertului în achiziţii publice din partea Consultantului extern, în baza contractului de management extern nr. 60 din 19 aprilie 2011.

Totodată, se arătă că documentaţia de atribuire pentru contractele de servicii, a fost întocmită de către minister, cu consultarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (instituţia care gestionează sistemul de achiziţii publice din România, având ca rol fundamental formularea la nivel de concepţie, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, precum şi Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (din cadrul Ministerului Finanţelor Publice), care exercită funcţia de verificare a aspectelor procedurale pentru procedurile de atribuire finanţate din fonduri publice. De asemenea autoritatea contractantă, a avut obligaţia de a aproba documentaţia de atribuire în forma înaintată, fără nicio modificare, conform adresei nr. 102944 din 06 decembrie 2010 a Direcţiei Generale AM POS Mediu, transmisă Domnului Primar ulterior semnării Contractului de finanţare pentru proiect, sub sancţiunea pierderii finanţării proiectului.

1.5. Procedura derulată în faţa instanţei de recurs

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza Încheierii de şedinţă din data de 21 iunie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 9 noiembrie 2017.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

2.1. Referitor la excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimaţi prin întâmpinare, se constată a fi neîntemeiată, pentru considerentele ce urmează:

Atât Decizia nr. 134537 din 23 decembrie 2013 de soluţionare a contestaţiei administrative formulate de intimaţi, cât şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 134537 din 18 octombrie 2013 au fost emise de Direcţia Generală AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, aşa încât, în lipsa altor dispoziţii legale, această instituţie publică avea legitimare procesuală pasivă în litigiile declanşate de persoanele vătămate prin emiterea acestor acte administrative pentru anularea lor.

Însă, aşa cum s-a menţionat prin recursul declarat în cauză, potrivit art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Fondurilor Europene preia, în condiţiile legii de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, activitatea, structura şi personalul Direcţiei generale Autoritatea de management POS Mediu, care îndeplineşte funcţia de Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi 8 organisme intermediare pentru Programul operaţional sectorial Mediu organizate ca direcţii la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare".

Concomitent prin art. 3 din O.U.G. nr. 85/2014 se dispune că "Ministerul Fondurilor Europene preia toate drepturile şi se subrogă în toate obligaţiile care decurg din preluarea personalului, precum şi din actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele în care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în calitate de Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi prin organismele intermediare pentru acest program, respectiv Ministerul Transporturilor prin Direcţia generală managementul fondurilor externe sunt părţi, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora".

Aşa fiind, Direcţia generală Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu a fost preluată ca o structură fără personalitate juridică în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, operând în acelaşi timp transmisiunea calităţii procesuale, de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice la Ministerul Fondurilor Europene, în temeiul subrogaţiei legale, în litigiile referitoare la contractele de finanţare nerambursabilă în care structura preluată avea calitate de autoritate de management, cum este şi în cauza de faţă.

În fine, prin art. V din O.U.G. nr. 107 din 11 decembrie 2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, alin. (4) al art. II din O.U.G. nr. 6/2013 a fost modificat, în sensul că "Reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene în litigiile de pe rolul instanţelor judecătoreşti sau arbitrate din România, care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori din partea altor donatori internaţionali şi în care Ministerul Fondurilor Europene are calitatea de parte, reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene se realizează prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia situaţiilor în care reprezentarea se asigură prin servicii de specialitate contractate de Ministerul Fondurilor Europene şi decontate din fonduri europene nerambursabile, în condiţiile legii."

Aşa fiind, Ministerului Finanţelor Publice i s-a recunoscut calitatea de reprezentant legal a Ministerului Fondurilor Europene în acest litigiu, ceea ce demonstrează că excepţia inadmisibilităţii recursului promovat de această instituţie publică este neîntemeiată şi va fi respinsă în consecinţă.

2.1. Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Criticile formulate de recurentul-reclamant subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., sunt nefondate.

Pentru a fi incident acest motiv de nelegalitate este necesar ca hotărârea recurată să fi încălcat autoritatea de lucru judecat de care se bucură o altă hotărâre judecătorească, pronunţată anterior primei.

Autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate cu privire la părţile, obiectul şi cauza a două sau mai multor dosare, dintre care cel puţin unul dintre acestea să fie soluţionat, aşa cum reiese din dispoziţiile art. 430 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit art. 431 C. proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Litigiile dintre părţi nu au avut acelaşi obiect, întrucât în primul dosar cererea de chemare în judecată a avut ca obiect numai anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 134537 din 18 octombrie 2013, pe când în prezentul litigiu cererea de anulare a acestei note are un caracter accesoriu în raport de cererea de anulare a Deciziei nr. 134537 din 23 decembrie 2013, aşa încât obiectul celor două cereri este diferit.

Pe de altă parte, cadrul procesual iniţial, sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată, a dus la respingerea cererii reclamanţilor, pe cale de excepţie, ca inadmisibilă. În acest context, Sentinţa nr. 140 din 13 mai 2014 a Curţii de Apel Timişoara, pronunţată în Dosar nr. y/59/2014 se bucură de autoritate de lucru judecat numai sub aspectul soluţiei dată acestei excepţii, dacă condiţiile privind identitatea de părţi şi de obiect ar fi îndeplinită. Or, în prezenta cauză, aşa cum s-a arătat, obiectul cererii de chemare în judecată este diferit, admisibilitatea cererii de chemare în judecată nefăcând obiectul dezbaterilor în condiţiile unui cadrul procesual corespunzător dispoziţiilor art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, prima instanţă soluţionând pe fond litigiul, aşa încât nu sunt îndeplinite condiţiile autorităţii de lucru judecat invocate de recurentul pârât.

Criticile recurentului referitoare la încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material prin hotărârea atacată, în sensul art. 488 pct. 8 C. proc. civ., instanţa de control judiciar le consideră a fi întemeiate.

Sub acest aspect, în cauză, se impune a se stabili dacă a existat sau nu o neregulă, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de lucrări nr. 221 din 06 decembrie 2011 având ca obiect "Retehnologizarea a trei cazane de abur CAE1, CAE2, CAE3 (IMA6) în CET SUD" din cadrul proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara".

Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 defineşte "neregula" ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Din cele expuse în precedent rezultă că, pentru a fi în prezenţa unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acţiunea/inacţiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale şi ale contractului de finanţare, precum şi un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

Referitor la existenţa unei abateri în procedura de achiziţie publică menţionată, este de reţinut că, pentru a dispune aplicarea unei corecţii financiare de 5% din valoarea contractului, prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 134234 din 18 octombrie 2013 s-a reţinut încălcarea prevederilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 2 şi art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, art. 89 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1605/2002.

S-a apreciat că potrivit Raportului procedurii de atribuire nr. SC2011 - 24.754 din 07 noiembrie 2011, a fost declarată admisibilă, conformă şi câştigătoare oferta depusă de asocierea Societatea B. SA - Societatea C. SA, în condiţiile în care din documentele care compun dosarul achiziţiei ar rezulta că această ofertă nu îndeplinea una din cerinţele minime de calificare, referitoare la experienţa similară.

Această cerinţă a fost enunţată la pct. V.4.2. din fişa de date, prin care reclamantul în calitate de autoritate contractantă a solicitat ca ofertanţii să facă dovada că îndeplinesc cerinţa obligatorie de la pct. II.1.2, respectiv a îndeplinirii şi finalizării unui contract de lucrări similare (CPV 45251200-3: lucrări de construcţii de centrale termice şi 45255400-3: lucrări de montaj) în care ofertantul a avut calitatea de antreprenor în construcţii - montaj a cărui valoare este de 26.242.800 lei, fără TVA.

Litigiul a fost generat de diferenţa de interpretare a acestei cerinţe, autoritatea de management considerând că cel puţin unul dintre contracte trebuie să conţină lucrări corespunzătoare ambelor coduri CPV prevăzute în fişa de date a achiziţie, în valoare de minim 26.242.800 lei, cerinţă nerespectată de oferta declarată câştigătoare, pe când reclamanta consideră că menţionarea celor două coduri CPV nu presupune îndeplinirea cumulativă a acestei cerinţe pentru fiecare contract prezentat, opinie îmbrăţişată şi de instanţa de fond.

Abordarea interpretativă a instanţei de fond nu poate fi însuşită de instanţa de control judiciar.

În acord cu punctul de vedere exprimat de recurentul-pârât, Înalta Curte apreciază că cerinţa în discuţie, aşa cum a fost corectată de autoritatea contractantă prin Anunţul de tip erată cu nr. 22366 din 23 aprilie 2011, pentru dovada experienţei similare se solicita prezentarea a "cel puţin" a unui contract de lucrări similare, corespunzătoare ambelor coduri CPV menţionate, în valoare de minim 26.242.800 lei.

Cerinţa este clară, ofertantul fiind obligat spre admisibilitatea ofertei sale să facă dovada a cel puţin unui contract, care să aibă ca obiect atât lucrări de construcţii centrale termice, cât şi lucrări de montaj, iar valoarea sa să nu fie inferioară sumei de 26.242.800 lei.

Or, din perspectiva acestei interpretări este de necontestat că asocierea Societatea B. SA şi Societatea C. SA nu îndeplinea condiţia experienţei similare prin contractele depuse în susţinere acesteia, respectiv: contractul nr. 035/1800 din 06 iunie 2006 intitulat "lucrări de reabilitare ecluza Porţile de Fier I" cod CPV 45255400-3: lucrări de montaj, în valoare de 32.642.975,55 lei, care nu dovedeşte executarea unor lucrări de construcţii centrale termice, iar celelalte contracte nu depăşesc valoarea pretinsă în cerinţă.

Aşa fiind, în mod temeinic s-a reţinut în sarcina intimatei-reclamante existenţa unei abateri de la legalitate în procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de execuţie lucrări nr. 221 din 06 decembrie 2011, prin acceptarea ca admisibilă a unei oferte care nu îndeplinea cerinţele minime de calificare, referitoare la experienţa similară, defavorizând prin această conduită operatorii economici care aveau posibilitatea depunerii de oferte prin cumularea codurilor CPV din mai multe contracte.

Prin urmare, în mod legal s-a reţinut prin actele administrative contestate existenţa unei nereguli, accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, criticile aduse hotărârii recurate fiind întemeiate.

Pentru toate considerentele expuse de fapt şi de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza, respingerea acţiunii reclamanţilor, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului.

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva Sentinţei nr. 254 din 13 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, în rejudecare, respinge acţiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - CT