Attempted homicide penalty exceeding statutory maximum after mitigating circumstances: illegal sentencing limits

Asupra recursului în casaţie de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 17 din 03 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în Dosarul nr. x/116/2016, s-a respins cererea formulată de inculpata A., prin apărător, privind reţinerea în cauză a dispoziţiilor art. 19 C. pen. (legitima apărare), art. 26 C. pen. (excesul neimputabil), precum şi a circumstanţelor atenuante prev. de art. 75 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. şi, în baza art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) şi cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. a) şi b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., i s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea pedepsei principale.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatei A., iar în baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestării preventive, respectiv de la 28 iunie 2016 la zi.

S-a făcut aplicarea art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind prelevarea de probe biologice de la inculpată.

S-a luat act că persoana vătămată B. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Au fost admise cererile de despăgubiri civile formulate de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Orăşenesc Lehliu-Gară şi obligată inculpata la plata sumei de 6.231,38 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părţii vătămate B., precum şi la plata sumei de 100 lei către Spitalul Orăşenesc Lehliu-Gară, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părţii vătămate B..

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligată inculpata la plata către stat a sumei de 1.500 lei, din care suma de 284 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală, diferenţa reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în faza de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi inculpata A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 646/A din 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi împotriva Sentinţei penale nr. 17 din 03 martie 2017 pronunţate de Tribunalul Călăraşi, secţia penală, în Dosarul nr. x/116/2016.

S-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând, în fond, s-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatei A., de la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare la pedeapsa de 8 ani închisoare.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta inculpată A. împotriva Sentinţei penale nr. 17 din 03 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia penală, în Dosarul nr. x/116/2016.

În baza art. 424 alin. (3) C. proc. pen. s-a dedus din cuantumul pedepsei durata reţinerii şi a arestării preventive cu începere de la 28 iunie 2016 la zi.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată apelanta inculpată la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării apelului promovat de apelanta inculpată.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, s-a suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva Deciziei penale nr. 646/A din 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a declarat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu art. 439 alin. (2) C. proc. pen., a dispus comunicarea cererii de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti către inculpata A., care a depus concluzii scrise prin care a solicitat admiterea, în principiu, a cererii de recurs în casaţie şi a solicitat individualizarea şi aplicării unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru tentativa de omor prevăzută şi pedepsită de art. 32 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) şi coroborat cu art. 75 alin. (2) lit. a) şi b) şi art. 76 alin. (1) C. pen.

Dosarul având ca obiect recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 04 octombrie 2017 sub nr. x/116/2016, termenul pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 C. proc. pen., a fost stabilit la data de 08 noiembrie 2017, fără citarea părţilor.

Cu prilejul examinării admisibilităţii, în principiu, a cererii de recurs în casaţie, prin încheierea din camera de consiliu din data de 08 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru argumentele expuse în cuprinsul încheierii respective, a dispus admiterea, în principiu, a cererii de recurs în casaţie şi trimiterea cauzei în vederea judecării acesteia completului competent pentru judecarea pe fond a recursului în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 alin. (4) C. proc. pen.

Prin cererea de recurs în casaţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a invocat incidenţa cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., respectiv "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Astfel, s-a învederat că hotărârea instanţei de apel este nelegală cu privire la inculpata A., întrucât s-a majorat cuantumul pedepsei la 8 ani închisoare cu depăşirea maximului special de 6 ani şi 8 luni închisoare, încadrarea juridică a faptei fiind cea prevăzută de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. a) şi b) şi art. 76 alin. (1) C. pen.

S-a indicat că, prin reţinerea art. 32 C. pen., limitele pedepsei pentru infracţiunea de omor sunt cuprinse între 5 şi 10 ani închisoare, iar prin aplicarea dispoziţiilor privind circumstanţele atenuante, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, astfel că s-ar ajunge ca pedeapsa aplicată inculpatei să fie cuprinsă între 3 ani şi 4 luni şi 6 ani închisoare şi 8 luni închisoare.

În acest context, s-a arătat că instanţa de apel a menţinut dispoziţiile instanţei de fond vizând încadrarea juridică în ansamblu, astfel că pedeapsa aplicată de 8 ani închisoare este nelegală, situându-se peste maximul special de 6 ani şi 8 luni închisoare.

În concluzie, s-a solicitat, în temeiul art. 448 pct. 2 C. proc. pen., admiterea recursului în casaţie, casarea, în parte, a Sentinţei penale nr. 17 din 03 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Călăraşi şi a Deciziei penale nr. 646/A din 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/116/2016 privind pe inculpata A. şi aplicarea unei pedepse legale, cu respectarea maximului special de 6 ani şi 8 luni închisoare.

Examinând recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că este fondat pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie, în reglementarea C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014, este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, reprezentând un ultim nivel de jurisdicţie în care părţile pot solicita reformarea unei hotărâri definitive, însă doar în limita cazurilor de casare prevăzute expres şi limitativ de legiuitor prin art. 438 C. proc. pen.

Prin intermediul acestei căi extraordinare de atac, a cărei soluţionare este dată numai în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, este analizată conformitatea hotărârilor definitive atacate cu regulile de drept, însă numai prin raportare la cazurile de casare prevăzute de 438 C. proc. pen.

Recursul în casaţie reprezintă un mijloc de a repara ilegalităţile şi nu are, în consecinţă, drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancţionarea deciziilor necorespunzătoare, în scopul respectării legislaţiei şi a uniformităţii jurisprudenţei.

Potrivit art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Se constată că pot fi încadrate în dispoziţiile legale menţionate erorile care se produc în legătură cu aplicarea pedepsei de către instanţa de apel prin stabilirea unei pedepse neprevăzute de lege sau prin depăşirea limitelor legale.

Procurorul a invocat cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., susţinând că pedeapsa aplicată de Curtea de Apel Bucureşti este nelegală, întrucât pedeapsa de 8 ai închisoare aplicată inculpatei A. este în afara limitei speciale maxime a pedepsei prevăzute de lege pentru tentativă la infracţiunea de omor şi cu reţinerea efectelor circumstanţelor atenuante, care este de 6 ani şi 8 luni închisoare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, în speţă, prin Sentinţa penală nr. 17 din 03 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în Dosarul nr. x/116/2016, s-a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 1 an pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) C. pen. cu reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 75 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Ulterior, prin Decizia penală nr. 646/A din 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi împotriva Sentinţei penale nr. 17 din 03 martie 2017 pronunţate de Tribunalul Călăraşi, secţia penală, în Dosarul nr. x/116/2016, s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând, în fond, s-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatei A., la 8 ani închisoare.

Analizând regimul sancţionator al infracţiunii de omor prevăzute de art. 188 C. pen., se constată că această infracţiune este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani. În cauză, fiind reţinute dispoziţiile art. 32 C. pen., prin aplicarea art. 33 alin. (2) C. pen. privind sancţionarea tentativei, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate, limitele de pedeapsă fiind situate între 5 şi 10 ani închisoare.

În continuare, prin aplicarea circumstanţelor atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. (2) lit. a) şi b, în baza art. 76 C. pen. privind efectele circumstanţelor atenuante, limitele de pedeapsă de la 5 la 10 ani închisoare se reduc cu o treime, fiind de la 3 ani şi 4 luni închisoare la 6 ani şi 8 luni închisoare.

Or, dat fiind faptul că instanţa de apel a menţinut dispoziţiile instanţei de fond vizând încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatei A., se constată că majorarea pedepsei la 8 ani închisoare este nelegală, aceasta fiind situată peste maximul special de 6 ani şi 8 luni închisoare.

Nelegalitatea constatată cu privire la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege urmează a fi înlăturată prin judecarea cauzei de către instanţa supremă, fără a putea fi examinate alte chestiuni decât cele referitoare la cuantumul pedepsei, aspect avut în vedere ca motiv de admisibilitate, în principiu, a cererii de recurs în casaţie.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază întemeiată cererea procurorului, de casare, în parte, a Deciziei penale nr. 646/A din 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/116/2016 privind pe inculpata A. şi aplicarea unei pedepse în limite legale, cu respectarea maximului special de 6 ani şi 8 luni închisoare.

Solicitarea intimatei inculpate A., prin apărător, privind redozarea şi aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru fapta săvârşită nu poate fi examinată de instanţa de recurs în casaţie deoarece implică chestiuni de apreciere referitoare la individualizarea pedepsei, neputând fi valorificată în contextul cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., după cum nu se încadrează în niciun alt caz de casare, fiind o chestiune de apreciere, iar nu de legalitate a deciziei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) teza a III-a C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Deciziei penale nr. 646/A din 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Va casa, în parte, decizia penală atacată şi va înlătura greşita aplicare a legii.

Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatei A. pentru tentativă la infracţiunea de omor prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a), lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., de la 8 ani închisoare la 6 ani şi 8 luni închisoare.

Va deduce din pedeapsă perioada executată de la 28 iunie 2016 la zi.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

Va dispune emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Decizia se va comunică instanţei de executare, respectiv Tribunalul Călăraşi care a pronunţat Sentinţa penală nr. 17 din 03 martie 2017 în Dosarul nr. x/116/2016.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de parchet vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A., în sumă de 70 lei, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Deciziei penale nr. 646/A din 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Casează, în parte, decizia penală atacată şi înlătură greşita aplicare a legii.

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatei A. pentru tentativă la infracţiunea de omor prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a), lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., de la 8 ani închisoare la 6 ani şi 8 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă perioada executată de la 28 iunie 2016 la zi.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

Dispune emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Decizia se comunică instanţei de executare, respectiv Tribunalul Călăraşi care a pronunţat Sentinţa penală nr. 17 din 03 martie 2017 în Dosarul nr. x/116/2016.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de parchet rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A., în sumă de 70 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - GV