Civil-military jurisdiction for fraud conspiracy involving a military officer and Constitutional Court impact on preliminary investigation nullity

Deliberând asupra recursului în casaţie de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 1 din 05 ianuarie 2016 a Tribunalului Cluj, pronunţată în Dosarul nr. x/117/2013, în baza art. 386 C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpata A. prin apărător ales.

În baza art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată din oficiu cu privire la inculpata B.

1. A fost condamnată inculpata C., fără antecedente penale.

În baza art. 48 rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, la pedeapsa de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplic. art. 65, 66 lit. a) şi b) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, prev. de art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competenţa Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara, conform programului ce îi va fi stabilit de către consilierul de probaţiune;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

c) să comunice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Potrivit art. 93 alin. (3) C. pen., a fost obligată inculpata, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile, în cadrul unor activităţi desfăşurate de Primăria mun. Hunedoara.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere, prev. de art. 96 C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată, timpul detenţiei preventive începând cu data de 24 aprilie 2013 şi până la 17 ianuarie 2014.

În baza art. 396 alin. (8) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pus în mişcare împotriva inculpatei C., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale, prev. de art. 155 alin. (4) C. pen. rap. la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

În baza art. 397 rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Judeţean Hunedoara - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător asupra sumei de 8.700 lei aparţinând inculpatei C., consemnate la D., conform recipisei de consemnare seria TA nr. 2459757, instituit prin Ordonanţa nr. x/P/2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din data de 26 aprilie 2013 şi procesul-verbal de aplicare a sechestrului, precum şi a sechestrului asigurător dispus prin Ordonanţa nr. x1/P/2012 a aceluiaşi parchet din data de 14 mai 2013 şi procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 14 mai 2013 asupra imobilelor aparţinând sus-numitei, după cum urmează: asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, în suprafaţă de 45,31 mp, înscris în CF nr. x-C1-U15 (CF vechi nr. x/45), nr. topo 2170/163/45 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, în suprafaţă de 27,73 mp, înscris în CF nr. x-C1-U20 (CF vechi nr. x/6), nr. topo 2170/158/6 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, înscris în CF nr. x-C1-U3 (CF vechi nr. x/9), nr. topo 2170/159/9 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...) jud. Hunedoara, în suprafaţă de 36 mp, înscris în CF nr. x-C1-U8 (CF vechi nr. x/2), nr. topo 2170/159/2 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...) jud. Hunedoara, în suprafaţă de 34 mp, înscris în CF nr. x-C1-U2 (CF vechi nr. x/10), nr. topo 2170/159 din 10 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...) jud. Hunedoara, în suprafaţă de 44 mp, înscris în CF nr. x-C1-U10 (CF vechi nr. x/58), nr. topo 2170/154 din 58 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, în suprafaţă de 61,88 mp, înscris în CF nr. x-C1-U8 (CF vechi nr. x/28), nr. topo 2032/27/9/4 din 28 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din spaţiul comercial, extindere, în suprafaţă de 51 mp, situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, înscris în CF nr. x, nr. cadastral x (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din teren intravilan în suprafaţă de 233,04 mp, situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, înscris în CF nr. x, nr. topo 1650 (bun comun cu E.).

În temeiul art. 404 alin. (4) lit.

g) C. proc. pen., s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri falsificate: cele eliberate de inculpatul F.: adeverinţă medicală nr. 285 din 20 mai 2008, pentru G. (fals prescris), adeverinţa medicală nr. 284 din 20 mai 2008 pentru H. (fals prescris), adeverinţele medicale nr. 357 din 19 iunie 2008 (fals prescris), nr. 387 din 28 mai 2009 şi scrisoarea medicală din 19 iunie 2008 (fals prescris) pentru I., adeverinţele medicale nr. 10176 din 15 septembrie 2008, nr. 567 din 31 august 2009, scrisoarea medicală din 15 septembrie 2008 şi biletul de ieşire din spital nr. 10176 din 15 septembrie 2008 pentru J., adeverinţa medicală nr. 676 din 24 noiembrie 2008 şi scrisoarea medicală din 24 noiembrie 2008 pentru K., adeverinţele medicale nr. 166 din 18 martie 2009 şi 593 din 22 septembrie 2009, precum şi scrisoarea medicală din 18 martie 2009 pentru L., adeverinţele medicale nr. 188 din 26 martie 2009, nr. 572 din 31 august 2009 şi scrisoarea medicală din 26 martie 2009 pentru M., adeverinţele medicale nr. 168 din 18 martie 2009, nr. 568 din 31 august 2009 şi scrisoarea medicală din 18 martie 2009 pentru N., adeverinţele medicale nr. 169 din 18 martie 2009, nr. 569 din 31 august 2009 şi scrisoarea medicală din 18 martie 2009 pentru O., adeverinţele medicale nr. 12338 din 07 noiembrie 2008, nr. 7511 din 12 august 2009, scrisoarea medicală din 07 noiembrie 2008 şi biletele de ieşire din spital nr. 12338 din 05 noiembrie 2008 şi nr. 7511 din 12 august 2009 pentru P., adeverinţele medicale nr. 246 din 06 aprilie 2009, nr. 571 din 31 august 2009 şi scrisoarea medicală din 06 aprilie 2009 pentru Q., adeverinţa medicală nr. 512 din 17 august 2009 şi scrisoarea medicală din 17 august 2009 pentru B., adeverinţa medicală nr. 573 din 31 august 2009 şi scrisoarea medicală din 31 august 2009 pentru R., adeverinţa medicală nr. 510 din 17 august 2009 şi scrisoarea medicală din 17 august 2009 pentru S., adeverinţa medicală nr. 511 din 17 august 2009 şi scrisoarea medicală din 17 august 2009 pentru Ş.; cele eliberate de inculpata A.: rapoartele de evaluare psihologică din 11 mai 2009 şi din 14 august 2009, precum şi examenul psihologic din 11 mai 2009 pentru I., raport de evaluare psihologică din 27 august 2009 şi MMSE din 27 august 2009 pentru J., rapoarte de evaluare psihologică din 19 martie 2009 şi 14 august 2009, precum şi MMSE pentru L., rapoarte de evaluare psihologică din 27 martie 2009 şi 14 august 2009, precum şi MMSE pentru M., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 şi MMSE pentru N., rapoarte de evaluare psihologică din 19 martie 2009 şi 27 august 2009, precum şi un MMSE pentru O., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 şi MMSE pentru P., raport de evaluare psihologică din 12 aprilie 2009 şi MMSE pentru Q., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 şi MMSE pentru B., raport de evaluare psihologică din 01 septembrie 2009 şi MMSE pentru R., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 şi MMSE pentru S., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 şi MMSE pentru Ş.; precum şi cele eliberate de inculpata T.: adeverinţa medicală nr. 345 din 19 ianuarie 2005 şi referatul din 19 ianuarie 2005 pentru C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul emis la data de 19 august 2013 în Dosar nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost trimişi în judecată inculpaţii: C., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (18 acte materiale), prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; U., pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 264 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; F., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (15 acte materiale), prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi fals intelectual, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 289 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; A., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (12 acte materiale), prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (28 acte materiale), prev. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 262 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., au fost trimişi de asemenea în judecată inculpaţii: G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ş., Ţ., fiecare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi T., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.

În temeiul art. 38 rap. la art. 45 C. proc. pen., s-a dispus disjungerea cauzei faţă de învinuita B., pentru infracţiunile de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., tentativă la înşelăciune (două infracţiuni), prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. şi uz de fals (trei infracţiuni), prev. de art. 291 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut în esenţă că, inculpata C., în perioada 2008 - 2010, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a ajutat pe învinuiţii G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ş., Ţ. şi B., să inducă în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice în care erau menţionate afecţiuni psihice nereale şi să obţină astfel, fără drept, indemnizaţii lunare pentru persoane cu handicap, cauzând un prejudiciu de peste 589.884 lei bugetului de stat şi bugetelor locale;

Totodată, în perioada 2004 - 2005, i-a indus în eroare pe reprezentaţii Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Hunedoara, prin folosirea unor documente medicale ce atestau afecţiuni psihice nereale, obţinând astfel fără drept indemnizaţii lunare pentru persoane cu handicap şi cauzând un prejudiciu de peste 18.546 lei bugetului de stat.

Inculpata U., în perioada februarie - aprilie 2013, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a insistat, în mod sistematic, pe lângă învinuiţii R., Ş., L., P., M., B., O. şi Ţ., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals, să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală, să-şi retracteze declaraţiile date şi să refuze prezentarea la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală în cauză.

Inculpatul F., în perioada 2008 - 2009, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la solicitarea inculpatei C., i-a ajutat pe învinuiţii G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ş. şi B., să inducă în eroare (sau să încerce să inducă în eroare) pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin furnizarea unor documente medicale în care a menţionat afecţiuni psihice nereale, pe baza cărora învinuiţii au obţinut, fără drept, indemnizaţii lunare pentru persoane cu handicap şi au cauzat un prejudiciu de peste 570.434 lei bugetului de stat şi bugetelor locale;

Totodată, în perioada 20078 - 2009, în calitate de medic specialist psihiatru, în cadrul Spitalului V. Cluj-Napoca, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a eliberat documente medicale pentru învinuiţii G. (o adeverinţă medicală la data de 20 mai 2008 - fals prescris), H. (o adeverinţă medicală la data de 20 mai 2008 - fals prescris), I. (2 adeverinţe medicale şi o scrisoare medicală, din care o adeverinţă şi scrisoarea medicală la data de 19 iunie 2008 - falsuri prescrise), J. (2 adeverinţe medicale, o scrisoare medicală şi un bilet de ieşire din spital), K. (o adeverinţă medicală şi o scrisoare medicală), L. (2 adeverinţe medicale şi o scrisoare medicală), M. (2 adeverinţe medicale şi o scrisoare medicală), N. (2 adeverinţe şi o scrisoare medicală), O. (2 adeverinţe medicale şi o scrisoare medicală), P. (2 adeverinţe medicale, o scrisoare medicală şi două bilete de ieşire din spital), Q. (2 adeverinţe medicale şi o scrisoare medicală), B. (o adeverinţă medicală şi o scrisoare medicală), R. (o adeverinţă medicală şi o scrisoare medicală), S. (o adeverinţă medicală şi o scrisoare medicală) şi Ş. (o adeverinţă medicală şi o scrisoare medicală), în care a consemnat afecţiuni psihice nereale.

Inculpata A., în cursul anului 2009, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la solicitarea inculpatei C., i-a ajutat pe învinuiţii I., J., L., M., N., O., P., Q., B., R., S. şi Ş., să inducă în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, furnizându-le rapoarte de evaluare şi teste MMSE, în care a consemnat psihodiagnostice şi punctaje nereale, în baza cărora învinuiţii au obţinut fără drept indemnizaţii lunare de handicap, şi au cauzat un prejudiciu de peste 367.991 lei bugetului de stat şi bugetelor locale;

Totodată, în cursul anului 2009, la solicitarea inculpatei C., a completat rapoarte de evaluare psihologică şi teste MMSE pentru învinuiţii I. (2 rapoarte de evaluare psihologică şi un examen psihologic), J. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE), L. (2 rapoarte de evaluare psihologică şi un MMSE), M. (2 rapoarte de evaluare psihologică şi un MMSE), N. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE), O. (2 rapoarte de evaluare psihologică şi un MMSE), P. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE), Q. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE), B. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE), R. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE), S. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE) şi Ş. (un raport de evaluare psihologică şi un MMSE), în care a consemnat psihodiagnostice şi punctaje nereale, fără să-i evalueze pe învinuiţi, acte ce au fost folosite la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unor indemnizaţii de handicap,

Inculpata G., în cursul anului 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 49.024 lei.

Totodată, în cursul anului 2008, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpatul H., în cursul anului 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 75.295 lei.

Totodată, în cursul anului 2008, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata I., începând cu anul 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 28.808 lei.

Totodată, începând cu anul 2008, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata J., începând cu anul 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 44.803 lei.

Totodată, începând cu anul 2008, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata K., în cursul anului 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 43.985 lei.

Totodată, în cursul anului 2008, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata L., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 44.140 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap. Inculpatul M., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 35.472 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata N., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 49.455 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata O., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 40.600 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpatul P., începând cu anul 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 40.600 lei.

Totodată, începând cu anul 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpatul Q., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 39.553 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata R., începând cu anul 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 10.062 lei.

Totodată, începând cu anul 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata S., începând cu anul 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 34.142 lei.

Totodată, începând cu anul 2009 a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpatul Ş., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 34.495 lei.

Totodată, începând cu anul 2009, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata Ţ., în cursul anului 2010, i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice nereale, obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat şi bugetului local fiind de peste 16.708 lei.

Totodată, în cursul anului 2010, a folosit documente medicale şi evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obţinerii unei indemnizaţii lunare de handicap.

Inculpata T., în cursul anului 2005, a ajutat-o pe inculpata C. să inducă în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Hunedoara, furnizându-i documente medicale în care a consemnat afecţiuni psihice nereale (falsuri prescrise), inculpata obţinând astfel, fără drept, o indemnizaţie lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de peste 18.000 lei.

În baza materialului probator administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut că în perioada 2008 - 2010, inculpata C. a conceput şi a pus în executare un plan de fraudare a sistemului de acordare a indemnizaţiilor de handicap în cazul unor persoane sănătoase, ce pretindeau însă că suferă de afecţiuni psihice grave, în special demenţe Alzheimer şi de altă etiologic.

Activitatea infracţională a fost plănuită de inculpata C., pe baza propriei experienţe şi pentru ducerea la îndeplinire a planului infracţional, s-a folosit de Asociaţia de Psihiatrie W. - Hunedoara, pe care a înfiinţat-o în anul 2004.

Potrivit declaraţiei inculpatei T., coroborată cu celelalte probe administrate în cauză, în anul 1984, inculpata C. lucra în cadrul Combinatului Siderurgic Hunedoara, în condiţii grele de muncă şi se ocupa şi de contrabandă cu metale preţioase, activitate descoperită de autorităţi.

Pentru a scăpa de răspundere, inculpata C., cu ajutorul unor relaţii personale, s-a internat în luna noiembrie 1984 la o unitate sanitară din mun. Timişoara, cu diagnosticul de "episod psihotic atipic relaţional", biletul de ieşire din spital făcând referire şi la o "pseudodemenţă posibil supralicitată". În certificatul medical eliberat în urma internării, se recomanda schimbarea locului de muncă (fără zgomot, răspundere şi tensiune psihică), scutire de ture de noapte, iar pe timp de trei luni program redus cu 25%.

În perioada 1984 - 1988, conform fişei de consultaţii nr. 345 de la Spitalul Municipal Hunedoara, inculpata C. a beneficiat de numeroase concedii medicale, fiind consultată de acelaşi medic, respectiv inculpata T.

În anul 1988, inculpata a fost consultată de doi alţi medici şi în mod suspect şi-a întrerupt relaţia cu unitatea sanitară până în luna aprilie 1990, când a început să fie consultată din nou de inculpata T. în vederea documentării pentru pensionare. Ulterior, până în anul 2005, inculpata a beneficiat de asistenţa aceluiaşi medic ce a consultat-o şi i-a eliberat diverse documente în majoritatea lor pentru diferite comisii de pensionare, comisii de expertiză, comisii de încadrare în grad de handicap, ori pentru diferite proceduri judiciare.

Raportat la modul în care s-au derulat evenimentele, ipoteza cea mai plauzibilă este aceea că, inculpata s-a internat în anul 1984, simulând afecţiuni psihice, pentru a scăpa de răspundere, în condiţiile în care fusese prinsă de autorităţi făcând trafic cu metale preţioase şi pentru a obţine condiţii mai bune la locul de muncă şi concedii medicale, iar după 1990 a exploatat istoricul medical, adaptându-se la noile realităţi socio-politice, obţinând în mod fraudulos asistenţă socială şi începând cu anul 2004 chiar indemnizaţii de handicap.

Astfel, în anii 2004 şi 2005, inculpata C., folosind şi acte medicale în care inculpata T., în calitate de medic primar psihiatrie la Spitalul X. Hunedoara, a menţionat în mod nereal că ar suferi de "schizofrenie paranoidă" (o adeverinţă medicală şi un referat din data de 19 ianuarie 2005 - falsuri prescrise), i-a indus în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Expertiza Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara, obţinând încadrarea în grad de handicap accentuat, conform certificatelor de încadrare în grad de handicap nr. 12870 din 25 februarie 2004 (valabil 12 luni) şi respectiv, certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 19750 din 09 februarie 2005 (permanent).

De menţionat este faptul că, inculpata T. este membru fondator al W. Hunedoara, alături de inculpatele C. şi U.

În realitate, inculpata C. nu suferă de "schizofrenie paranoidă", ci de tulburare mixtă de personalitate şi avea capacitatea de a aprecia critic conţinutul şi consecinţele faptelor sale - discernământ prezent raportat la fapta imputată, aşa cum rezultă din Raportul de expertiză medico-legală psihiatric nr. A1/5151/2013 al Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti dispus în faza de urmărire penală (raportat la perioada infracţională 2008-2010), precum şi din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 21 mai 2015 întocmit de IML Cluj-Napoca, dispus în faza de judecată (raportat la perioada infracţională februarie 2004 - februarie 2005.

Această împrejurare a fost confirmată şi de inculpata T. care a declarat că şi-a dat seama că inculpata C. nu suferă de schizofrenie paranoidă, însă, nu a avut forţa de a refuza emiterea celor două înscrisuri mai sus arătate, întrucât, acest diagnostic i-a fost pus inculpatei C. cu mulţi ani înainte de către profesorul Y., renumit medic psihiatru la Clinica de Psihiatrie din mun. Timişoara, cu care sus-numita a şi discutat suspiciunile sale în privinţa inculpatei C., medicul spunându-i că e prea mică să ia decizii peste el; totodată, inculpata T. a precizat că, inculpata C. a refuzat să se interneze vreodată în Clinica de Psihiatrie Hunedoara, alt aspect care i-a trezit suspiciuni, plus faptul că, un bolnav cu diagnosticul de schizofrenie paranoidă se degradează în timp, ceea ce nu a fost cazul la inculpata C.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 18.546 lei, reprezentând prejudiciul pretins cauzat de inculpata C.

Cunoscând deja din propria experienţă că autorităţile pot fi uşor induse în eroare, cu complicitatea unor medici şi alţi specialişti, sub acoperirea Asociaţiei de Psihiatrie W., Hunedoara, inculpata C. a procedat la racolarea a numeroase persoane din judeţele Cluj şi Hunedoara, pe care le-a ajutat să obţină în mod fraudulos indemnizaţii de handicapat, organizând procurarea de documente medicale şi evaluări psihologice în care erau menţionate în mod nereal afecţiuni psihice grave, în schimbul unor sume de bani şi a unor cotizaţii lunare achitate, aparent, către asociaţie.

Inculpata C. îi racola personal sau prin interpuşi (de exemplu numita Z. din Turda, în prezent decedată), pe cei ce doreau să obţină indemnizaţii de handicap şi pentru acest serviciu le cerea, de regulă, încă de la început, echivalentul în lei a aproximativ 1.000 euro, după care, încasa de la aceştia suma de 50 lei pe lună, cu titlu de "cotizaţie" pentru Asociaţia W., eliberând în schimb chitanţă doar pentru 20 lei.

În continuare, inculpata C. organiza procurarea de documente medicale şi evaluări psihologice pentru persoanele racolate, cu sprijinul unor medici psihiatri şi psihologi, în speţă inculpaţii F. şi A., precum şi învinuiţii AA., BB. şi CC., ce eliberau actele medicale, respectiv acte de evaluare psihologică, de cele mai multe ori fără a-i consulta pe titulari şi fără ca aceştia să fie prezenţi.

În etapa în care erau făcute anchete sociale, verificări şi evaluări de către Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap şi de către autorităţile locale, inculpata C. îi instruia pe cei racolaţi (în speţă inculpaţii din prezenta cauză), să simuleze simptomele afecţiunilor psihice pe care pretindeau că le au.

De asemenea, inculpata C., prevalându-se de calitatea de reprezentant al Asociaţiei W., făcea presiuni asupra membrilor comisiilor de evaluare, procedând la o veritabilă hărţuire a acestora, în scopul de a obţine încadrarea în gradul de handicap dorit.

În acest context, inculpata insista să fie anunţată atunci când urmau să fie făcute anchetele sociale sau verificări, tocmai pentru ca inculpaţii să poată fi găsiţi acasă şi să simuleze că sunt bolnavi psihic. Este de menţionat că în multe situaţii în care verificările au fost făcute inopinat, s-a constatat că, inculpaţii, fie lipseau de acasă, fie erau implicaţi în diferite activităţi specifice unor persoane sănătoase, fie aveau un comportament incompatibil cu statutul de bolnav psihic ce necesită încadrarea într-un grad de handicap.

În final, după încadrarea în gradul de handicap, inculpata C. ridica efectiv certificatele aferente de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, pe bază de semnătură şi le înmâna titularilor.

S-a menţionat de către prima instanţă că afecţiunile psihice grave (de regulă demenţe de diverse etiologii) de care s-au prevalat inculpaţii, determină o alterare profundă a capacităţii de autoasistenţă şi autoservire a bolnavilor. Cu alte cuvinte, bolnavul care suferă de aceste afecţiuni nu se poate îngriji singur, având nevoie de asistenţa unei alte persoane, sarcină epuizantă, atât fizic, cât şi psihic pentru membrii familiei ce acordă de regulă această asistenţă.

Aceste afecţiuni psihice sunt incurabile, fiind posibilă doar încetinirea evoluţiei bolii prin administrarea constantă a unei medicaţii adecvate.

În speţă, inculpaţii nu au luat, de regulă, nici un tratament specific, deşi au pretins că suferă de aceste afecţiuni grave.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii C., U., F., Ş. şi J., cu toţii criticând sentinţa apelata că fiind netemeinică şi nelegală şi au solicitat desfiinţarea acesteia şi pronunţarea unei decizii prin care să se dispună în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) C. proc. pen. achitarea lor pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată şi respingerea acţiunilor civile.

În motivarea apelului inculpata C. a arătat că actele reţinute în sarcina sa nu au valenţă infracţională deoarece a acţionat potrivit statului asociaţiei W., respectiv că a făcut demersuri în sensul solicitărilor de urgentare a procedurilor sau ridicare a deciziilor prin care s-a finalizat activitatea comisiei competente şi că sfatul dat pacienţilor de a avea un anumit comportament în faţa medicului nu constituie act de complicitate. A mai invocat că nu a făcut niciun demers pentru a influenta decizia medicilor ori membrilor comisiilor de evaluare sau concluziile asistenţilor sociali aceştia luând decizii pe baza documentaţiei medicale puse la dispoziţie de persoanele solicitante.

II. Prin Decizia penală nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, s-au respins apelurile declarate de inculpaţii C., U., F., Ş. şi J. împotriva Sentinţei penale nr. 1 din 05 ianuarie 2016 a Tribunalului Cluj.

În baza art. 72 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată, timpul detenţiei preventive, astfel: de la 24 aprilie 2013 până la 17 ianuarie 2014 pentru inculpata C., de la 24 aprilie 2013 şi până la 02 decembrie 2013 pentru inculpata U., timpul reţinerii de 24 ore începând cu data de 24 iulie 2013 şi până la 25 iulie 2013 pentru inculpatul F.

S-au stabilit sumele de 520 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului Ş. şi de 260 lei onorariu parţial pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatei J.

A fost obligat fiecare inculpat să plătească câte 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a constatat că prima instanţă a stabilit o corectă stare de fapt, precum şi existenţa tuturor condiţiilor pentru tragerea la răspundere penală a inculpaţilor-apelanţi pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, ajungând-se în final la concluzia corectă că inculpaţii au comis infracţiunile care fac obiectul cauzei şi, totodată, a făcut o încadrare corespunzătoare în dispoziţiile legii penale.

De asemenea, în mod corect instanţa de fond a reţinut că, în cauză, nu se poate adopta o soluţie de achitare, astfel cum au solicitat inculpaţii întrucât probele administrate în faza de urmărire penală şi în faza de cercetare judecătorească confirmă acuzaţiile formulate, respectiv participarea inculpaţilor la întreaga activitate infracţională pentru care au fost trimişi în judecată.

În speţă au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte şi împrejurările cauzei, fiind evidenţiate aspectele concordante ce susţin vinovăţia inculpaţilor şi probele ce au servit ca temei al soluţionării cauzei.

Curtea a reţinut că instanţa de fond în mod corect a înlăturat apărările inculpaţilor şi a concluzionat că prezumţia de nevinovăţie a fost răsturnată, comiterea infracţiunilor fiind probată indubitabil.

În acest sens, Curtea şi-a însuşit motivarea instanţei de fond în ceea ce priveşte situaţia de fapt, cu completările care au fost făcute referitor la apărările apelanţilor inculpaţi.

Contrar susţinerilor inculpaţilor C. şi F., probele cauzei demonstrează că întreaga activitate infracţională nu ar fi fost posibilă fără existenta unei colaborări între cei doi. Rezulta din declaraţiile inculpaţilor - beneficiari ai certificatelor de handicap, dar şi a martorilor audiaţi că inculpata C. era cea care, direct sau prin intermediul numitei Z., identifica şi racola persoane care erau interesate de obţinerea de certificate de handicap, cunoscând că aceştia nu prezentau afecţiuni care să-i îndreptăţească la obţinerea acestora. Identificarea doritorilor se realiza fie când aceştia se aflau în aşteptare la cabinete medicale pentru investigaţii sau, cum este cazul inculpatei J., la sediul DGASPC ori prin abordarea directa de către numita Z. care le făcea cunoştinţă doritorilor cu inculpata C.

C. Împotriva Deciziei nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a declarat recurs în casaţie inculpata C.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a admis în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata C., împotriva Deciziei penale nr. 967/A din data de 20 iunie 2017, pronunţată de Curte de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

A trimis cauza la Completul 3 în vederea soluţionării şi a acordat termen la data de 31 ianuarie 2018, cu citarea recurentei inculpate şi a intimaţilor, precum şi asigurarea apărării obligatorii, reţinându-se că raportat la dispoziţiile legale menţionate şi la motivele invocate, s-a constatat că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata C., îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 440 alin. (4) C. proc. pen.

Analizând recursul în casaţie declarat de inculpata C., Înalta Curte constată că motivele invocate nu sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

Prin recursul în casaţie declarat, inculpata C. a criticat hotărârea atacată cu privire la încălcarea dispoziţiilor privind competenţa după calitatea persoanei întrucât unul dintre inculpaţi avea calitatea de medic militar.

De asemenea, a susţinut recurenta că inculpatul F. era medic primar psihiatru în cadrul Spitalului V. Cluj-Napoca, având gradul de locotenent colonel, iar potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., cauza trebuia judecată în primă instanţă de Tribunalul Militar Cluj.

În plus, potrivit art. 56 alin. (4) C. proc. pen., urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de militari, se efectuează în mod obligatoriu de către procurorul militar.

Potrivit art. 44 alin. (1) şi 4 C. proc. pen.: în caz de reunire, dacă, în raport cu diferiţii făptuitori ori diferitele fapte, competenţa aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe de grad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi făptuitorii revine instanţei mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competenţa aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad; dacă dintre instanţe una este civilă, iar alta este militară, competenţa revine instanţei civile.

Din analiza actelor dosarului se constată că în prezenta cauză inculpatul F. avea calitatea de medic psihiatru în cadrul Spitalului V. Cluj-Napoca, cu gradul de locotenent colonel fiind singura parte cu o calitate specială ce ar fi putut atrage competenţa instanţei militare.

Cu toate acestea, având în vedere că ceilalţi inculpaţi nu au nicio calitate de natură a atrage competenţa instanţei militare, Înalta Curte constată că în cauză competentă a soluţiona cauza era instanţa civilă, respectiv Tribunalul Cluj.

În egală măsură, se reţine că potrivit vechilor dispoziţii competentă ar fi fost tot instanţa civilă raportat la art. 35 alin. (2) C. proc. pen. anterior.

În ceea ce priveşte nulitatea urmăririi penale pentru incidenţa efectelor Deciziei nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale se constată că decizia instanţei de contencios constituţional se referă în realitate la art. 281 C. proc. pen.

Cazul de recurs vizează numai nerespectarea competenţei materiale sau personale la momentul judecăţii. Faţă de aceste aspecte Înalta Curte apreciază că în speţă nu este incident cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen.

De altfel, Înalta Curte constată că nici nu ar fi posibilă revenirea în faza de urmărire penală. În acest sens, Înalta Curte are în vedere şi Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii în Dosarul nr. x/1/2017, precum şi Decizia nr. 22 din 09 iunie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în Dosarul nr. x/1/2015/HP/P.

În raport de toate aceste aspecte, Înalta Curte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpata C., împotriva Deciziei penale nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpata C., împotriva Deciziei penale nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată C. în sumă de 150 lei, rămâne în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţi inculpaţi, în sumă de câte 520 lei rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - GV