Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1685/2017 AI generated

Validity of share assignments from privatization funds to non-employee assignees under lien restrictions and association contracts

Case Number Decizia nr. 1685/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appellants' appeals, thereby upholding the lower courts' decisions that rejected the claimants' lawsuit, leaving them liable for court costs. The dispute concerned the claimants' request to be registered as shareholders of a privatized joint-stock company, asserting they had acquired shares through a chain of assignments from two associated funds and a third-party company, yet the lower instances had found the plaintiffs lacked standing as they were not employees eligible for privatization shares and failed to prove the validity of the transfer chain. The court ruled that the initial share purchase contracts placed the assets under a lien until full payment in 2003, precluding the claimed transfers in 1995; the association contract cited by the plaintiffs was merely a financial loan that had been repaid and did not transfer ownership; and a subsequent general assembly resolution approving the final assignment was declared null and void, meaning the claimants could not establish they ever held the status of shareholders or validly acquired the claimed rights under commercial law.

Legislator headnote

AI generated

art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 98 din Legea nr. 31/1990, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Validity of share assignments from privatization funds to non-employee assignees under lien restrictions and association contracts: Împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat cereri de recurs reclamanţii A. şi B., întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursurilor, modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii apelului reclamanţilor şi modificării în tot a sentinţei pronunţate de Tribunalul Galaţi şi în rejudecare admiterea acţiunii reclamanţilor.

Keywords

AI generated
shareholder status validity of claim assignment transfer of assets joint ownership chain contracts lack of standing of association

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă, sub nr. x/121/2011, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Galaţi au solicitat obligarea acesteia să îi înscrie în Registrul acţionarilor ca titulari de acţiuni, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 100 RON pe fiecare zi de întârziere astfel: A. cu un număr de 32.874 acţiuni şi B. cu un număr de 294 acţiuni, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă, prin Sentinţa civilă nr. 894 din 12 aprilie 2012 a respins ca nefondată acţiunea, obligând reclamanţii la plata sumei de 4.500 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin contractele de vânzare-cumpărare din 30 octombrie 1995 şi din 15 iunie 1995, încheiate între F.P.S., respectiv F.P.P. II Moldova şi D., în calitate de cumpărător, a intervenit vânzarea-cumpărarea de acţiuni, în vederea privatizării SC C. SA.

Potrivit acestor contracte, cumpărătorul acţiunilor este D., potrivit Legii nr. 77/1994, M.E.B.O. fiind metoda privatizării, iar conform art. 16 din Contractul din 15 iunie 1995 acţiunile se distribuie de cumpărător participanţilor la D. imediat după cumpărare.

În temeiul art. 25 din contract s-a arătat că prezentul contract are valoare de cesiune de acţiuni conform art. 64 alin. (1) din Legea societăţilor comerciale şi se înregistrează în registrul de acţiuni al societăţii.

La data de 14 aprilie 2003, A.P.A.P.S. a confirmat plata integrală a preţului acţiunilor, potrivit Contractului de acţiuni nr. x/1995 - societate privatizată SC C. SA.

În acest context, s-a reţinut că cei doi reclamanţi, în calitate de cesionari ai unor persoane juridice, nu au avut calitatea de salariaţi la SC C. SA la data privatizării, nu au făcut parte din D. şi în consecinţă, potrivit Legii nr. 77/1994, nu au deţinut niciodată acţiuni la SC C. SA.

Şi din perspectiva lipsei vărsămintelor, cei doi reclamanţi nu au probat că sunt acţionari, iar din menţiunile registrului acţionarilor, nu rezultă că cedentele ar fi figurat vreodată cu această calitate în Registru.

De asemenea, reclamanţii nu au probat nici plata către cedenţi a acţiunilor ce fac obiectul celor două contracte de cesiune.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal au formulat apel reclamanţii solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acţiunii şi a obligării pârâtei la înscrierea lor ca titulari de acţiuni.

Prin Decizia nr. 104/2012 din 3 decembrie 2012, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, maritimă şi fluvială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva Sentinţei civile nr. 894 din 12 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. x/121/2011, fiind obligaţi apelanţii A. şi B. către intimata SC C. SA Galaţi la plata sumei de 4.500 RON cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut cum Contractul de asociere din 27 decembrie 1995 are clauze contradictorii, întrucât pe de o parte, se vorbeşte de împrumut şi de asociere şi, pe de altă parte, despre existenţa unui drept de preemţiune la dobândirea acţiunilor - în cauză.

S-a mai reţinut că obligaţia invocată de reclamanţi de transmitere a acţiunilor către SC E. SA nu rezultă cu claritate, astfel încât nu s-a putut aprecia că prin acest contract s-ar fi produs transferul dreptului de proprietate.

Cum contractul de asociere nu este translativ de proprietate, iar dobânditoarea SC E. SA sau eventualii subdobânditori nu au valorificat în justiţie drepturile decurgând din acesta, instanţa de apel nu l-a putut aprecia ca fiind concludent.

Totodată, s-a mai reţinut că în multiple hotărâri judecătoreşti s-a constatat lipsa calităţii de acţionar la SC C. SA, a SC F. SA Galaţi şi SC F. SA Brăila (Decizia nr. 373/2007 a Curţii de Apel Galaţi, Decizia nr. 1.097/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Decizia nr. 116/2010 a Curţii de Apel Galaţi), astfel încât, în mod vădit nefondat apelanta a apreciat că şi instanţele judecătoreşti ar fi reţinut calitatea de acţionari a SC E. SA, SC F. SA Galaţi sau SC F. SA Brăila.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat cereri de recurs reclamanţii A. şi B., întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursurilor, modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii apelului reclamanţilor şi modificării în tot a sentinţei pronunţate de Tribunalul Galaţi şi în rejudecare admiterea acţiunii reclamanţilor.

În argumentarea recursurilor care conţin critici comune, recurenţii susţin că cele două instanţe, atât cea de fond cât şi cea de apel au refuzat să analizeze modalitatea dovedită de reclamanţi prin care aceştia au ajuns să dobândească acţiuni la SC C. SA.

De asemenea, recurenţii apreciază şi considerentele hotărârii instanţei de apel ca fiind neconvingătoare cu privire la existenţa certificatelor de acţionar din 27 decembrie 1995.

Mai susţin recurenţii că este greşită şi concluzia, potrivit căreia, nicio hotărâre judecătorească anterioară nu ar fi reţinut calitatea de acţionar al SC E. SA, SC F. SA Galaţi şi SC F. SA Brăila, situaţie în care s-a refuzat analizarea efectelor puterii lucrului judecat cu privire la această chestiune.

Prin urmare, în finalul motivelor de recurs, se apreciază că în cauză s-a făcut dovada certă a calităţii de cesionari de acţiuni la SC C. SA pentru cei doi reclamanţi, dreptul fiind transmis iniţial prin cesionare de către G. societăţilor F. SA Galaţi şi F. SA Brăila, operaţiunea fiind considerată reală şi legitimă, astfel cum rezultă din conţinutul deciziilor civile nr. 21/R din 26 ianuarie 2005 şi nr. 384/R din 10 octombrie 2001 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, situaţie în care în mod vădit nelegal s-a apreciat că acţiunea reclamanţilor este neîntemeiată.

Prin întâmpinarea depusă de intimata SC C. SA s-a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică.

Prin răspunsul depus de recurenţi la întâmpinarea depusă de intimata SC C. SA s-a solicitat înlăturarea susţinerilor formulate şi admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate în scris şi depuse la dosar.

Analizând recursurile formulate, având în vedere că acestea conţin critici comune, prin prisma motivelor invocate şi a temeiului de drept indicat, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizează lipsa temeiului legal al hotărârii criticate sau încălcarea ori aplicarea greşită a legii.

În argumentarea acestui motiv de recurs, recurenţii susţin că cele două instanţe nu au analizat modalitatea dovedită de aceştia prin care reclamanţi au ajuns să dobândească acţiuni la SC C. SA.

Din analiza actelor dosarului, Înalta Curte constată că instanţele au stabilit situaţia de fapt şi au aplicat în mod corect legea, astfel că susţinerea acestui motiv de recurs nu poate fi primită.

Astfel, atât Tribunalul Galaţi, cât şi Curtea de Apel Galaţi au făcut o analiză amplă a motivelor acţiunii, a modului în care societatea s-a privatizat, a momentului în care societatea putea distribui acţiunile plătite celor două fonduri către salariaţii societăţii-membri ai D. cât şi asupra susţinerii prin care au fost pronunţate anterior hotărâri judecătoreşti care ar fi reţinut calitatea de acţionar a celor trei societăţi, respectiv SC E. SA, SC F. SA Galaţi şi SC F. SA Brăila, totodată constatând-se faptul că cedenţii nu au deţinut acţiuni nominative.

Cu privire la acest din urmă aspect, s-a reţinut faptul că D. SA Galaţi a dobândit acţiunile SC C. SA în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 15 iunie 1995 încheiat cu F.P.P. II Moldova şi a Contractului din 30 octombrie 1995 încheiat cu F.P.S., iar la pct. 7.6 s-a prevăzut indisponibilizarea acţiunilor dobândite prin acesta până la plata integrală a preţului şi că această plată a fost confirmată la data de 14 aprilie 2003, astfel încât la data de 27 decembrie 1995 nu putea opera transferul către SC F. SA Brăila a acţiunilor nominative de la x1 la x2.

Tot în acelaşi context, s-a reţinut că deşi acţiunile numerotate x3 - x4 erau cuprinse în Contractul de vânzare-cumpărare din 15 iunie 1995, acesta nu puteau fi transmise de G. către SC F. SA Galaţi, potrivit Certificatului de acţionar din 27 decembrie 1995, întrucât acestuia îi reveneau acţiunile numerotate de la x5 la x6, aşa încât, cele menţionate în certificatul de acţionar nu făceau parte din plaja de acţiuni dobândite de G.

De asemenea, se reţine că instanţa de apel a făcut o analiză efectivă şi asupra clauzelor Contractului de asociere nr. x/1995, reţinând şi restituirea de către D. la 23 decembrie 1996 şi 18 decembrie 1998 a ajutorului financiar primit, concluzionând astfel că prin acest Contract de asociere nu s-au transferat acţiuni.

A mai reţinut instanţa de apel că, potrivit contractelor încheiate în anul 1995 de către D. cu F.P.P., respectiv F.P.S., această asociaţie a cumpărat acţiuni în vederea privatizării SC C. SA, eliberarea acţiunilor vândute de către fonduri efectuându-se la data plăţii integrale a preţului acţiunilor, cu un drept de gaj constituit în favoarea F.P.S.

În acest context, s-a reţinut că în perioada 1995 - 2003, data la care A.P.A.P.S. a confirmat plata integrală, aceste acţiuni erau afectate de un drept de gaj în favoarea fondului, iar data de la care societatea putea demara eliberarea acţiunilor strict în favoarea salariaţilor-membri ai D., era ulterioară datei de 14 aprilie 2003.

Din perspectiva acestor dispoziţii legale şi contractuale, se constată că cele două instanţe au analizat corect dacă cei doi reclamanţi au avut vreodată calitatea de acţionari sau cei de la care susţin că au preluat acţiunile, prin contract de cesiune.

Cu privire la cesiunea de acţiuni între SC E. SA, SC F. SA Galaţi şi SC F. SA Brăila, instanţele au reţinut că nu a intervenit o cesiune care să respecte dispoziţiile art. 98 din Legea nr. 31/1990, iar Hotărârea A.G.E.A. nr. 1/2004 prin care se aprobă cesiunea de acţiuni de la cele trei societăţi către cei doi recurenţi, a făcut obiectul controlului de legalitate, constatându-se nulitatea acestei hotărâri în mod irevocabil.

Referitor la existenţa a numeroase soluţii pronunţate de instanţe şi evocate de recurenţii, se constată că în cauză, nicio hotărâre nu s-a pronunţat asupra obligativităţii SC C. SA de a înscrie în calitate de acţionari pe autorii reclamanţilor, în considerentele acestora hotărându-se că cedenţii SC E. SA, SC F. SA nu au calitate de acţionar la SC C. SA, sens în care susţinerile recurenţilor nu pot fi apreciate ca fondate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţele au stabilit, în mod corect, situaţia de fapt şi au făcut o legală aplicare a legii, având în vedere că recurenţii nu au făcut dovada că au deţinut vreodată calitatea de acţionari la SC C. SA, iar împrumutul financiar ce deriva din Contractul de asociere nr. x/1995 a fost restituit integral de către beneficiarul acestuia, respectiv D., acest contract nefiind unul translativ de proprietate şi de asemenea nicio instanţă nu a hotărât asupra calităţii de acţionar a celor trei cedente, aspecte ce constată caracterul nefondat al recursurilor formulate în cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte apreciază că nu se poate constata că s-au încălcat dispoziţiile legii pentru a fi reţinut motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi pe cale de consecinţă, întrucât critica adusă deciziei pronunţate de Curtea de Apel Galaţi este nefondată, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 104/2012 din 3 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, maritimă şi fluvială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 104/2012 din 3 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, maritimă şi fluvială.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2017.

Procesat de GGC - N