Retrial admissibility against final appellate judgment quashed and remanded

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, secţia civilă, A. şi B. au solicitat retractarea Deciziei nr. 209/A din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Prin Sentinţa civilă nr. 75/2017 din 7 februarie 2017, Tribunalul Mureş, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, sub Dosarul nr. x/102/2017.

Prin Decizia nr. 179/A din 3 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 209/A din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut că teoria şi practica judiciară statuează în sensul că "hotărârile prin care se resping căile de atac, păstrându-se situaţia de fapt, nu sunt susceptibile de revizuire", iar faţă de soluţia de respingere a apelului pronunţată de către instanţa de apel prin decizia a cărei revizuiri s-a solicitat, respectiv Decizia nr. 209/A din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, s-a considerat ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.

Împotriva acestei decizii, revizuenţii A. şi B. au declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru soluţionarea pe fond a cererii de revizuire.

În motivarea recursului, s-a arătat că decizia recurată este lipsită de temei legal şi a fost dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ.

Recurenţii-revizuenţi au înţeles să invoce prezumţia de lucru judecat faţă de considerentele Sentinţei nr. 207 din 9 martie 2017 a Tribunalului Mureş considerând că aceasta trebuie să-şi producă efectele între părţi.

Referitor la critica vizând aplicarea şi interpretarea greşită a prevederilor art. 322 C. proc. civ. s-a susţinut că legiuitorul are în vedere două categorii de hotărâri, respectiv cele rămase definitive în apel sau prin neapelare şi cele date de instanţa de recurs atunci când hotărârea evocă fondul, iar hotărârea împotriva căreia a fost formulată cererea de revizuire reprezintă o hotărâre definitivă prin care s-a rezolvat fondul cauzei, astfel că instanţa în mod greşit a constatat inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Prin întâmpinare, intimata C. a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, excepţie ce a fost respinsă de către instanţă cu ocazia discutării chestiunilor prealabile. Pe fondul recursului s-a solicitat respingerea acestuia şi menţinerea deciziei ca fiind temeinică şi legală.

Analizând recursul revizuenţilor, Înalta Curte îl va admite, va casa decizia atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru următoarele considerente:

Chestiunea de drept supusă analizei vizează greşita soluţionare a cererii de revizuire pe excepţia inadmisibilităţii, ca urmare a interpretării şi aplicării greşite a dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ.

Astfel, se constată că instanţa de apel a făcut o analizare eronată a hotărârii judecătoreşti împotriva căreia a fost formulată calea de retractare, apreciind în mod greşit că este inadmisibilă revizuirea Deciziei civile nr. 209/A din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, motivat de faptul că a fost respinsă calea de atac a apelului şi că această hotărâre nu ar fi susceptibilă revizuirii.

Obiectul revizuirii este determinat prin dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., potrivit cărora se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, în cazurile enumerate la pct. 1 - 9.

Prin edictarea acestei norme, legiuitorul a avut în vedere două categorii de hotărâri judecătoreşti ce pot constitui obiect al revizuirii, respectiv o primă categorie se referă la acele hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, iar cea de a doua categorie se referă la hotărârile pronunţate de instanţa de recurs când s-a evocat, adică cele prin care s-a admis recursul şi s-a modificat hotărârea atacată.

Hotărârea împotriva căreia recurenţii-revizuenţi A. şi B. au formulat cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. intră în sfera hotărârilor rămase definitive în instanţa de apel întrucât prin această hotărâre a fost rezolvat fondul litigiului.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte făcând aplicare dispoziţiilor art. 312 alin. (5) raportat la art. 304 pct. 9 din acelaşi cod, va admite recursul revizuenţilor A. şi B. formulat împotriva Deciziei nr. 179/A din 3 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, pe care o va casa şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe spre rejudecare în vederea soluţionării motivelor de revizuire invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de revizuenţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 179/A din 3 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2017.

Procesat de GGC - N