Intention for attempted qualified murder inferred from lethal weapon use on vital body part
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the lower court's conviction and eight-year imprisonment for attempted aggravated murder, thereby finalizing the judgment and ordering the deduction of pre-trial detention from the sentence. The dispute centered on whether the defendant's violent assault on his wife, in which he struck her head with a metal bar causing severe injuries but failing to kill her, constituted attempted murder or the lesser offense of inflicting injuries resulting in death; the defendant argued the latter based on a lack of intent to kill. The court rejected this argument, ruling that the use of a lethal weapon on a vital area constituted intent through acceptance of the potential fatal outcome, and clarified that the charge of causing death by assault was inapplicable because the victim did not die and the result was not caused by negligence; the decision relied on Penal Code Articles 174 and 175(c) read together with Article 20 for the conviction, and Article 183 and Article 72 for the rejection of reclassification and the justification of the sentence.
Legislator headnote
AI generatedart. 175 lit. c) C. pen, art. 183 C. pen, art. 72 C. pen; Intention for attempted qualified murder inferred from lethal weapon use on vital body part: Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., întrucât nu a acționat cu intenția de a ucide și reducerea pedepsei, temeiuri de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 și 17 C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 5 din 20 ianuarie 2004 a Tribunalului Olt, inculpatul G.C. a fost condamnat la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen.
Totodată, tribunalul a menținut arestarea preventivă a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 6 iulie 2003 la zi și l-a obligat la 10.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut în fapt că inculpatul, în ziua de 6 iulie 2003, întrucât o bănuia pe soția sa G.C., de infidelitate, în timp ce aceasta se încălța în holul apartamentului, a lovit-o cu o bară metalică, în zona capului, continuând să o lovească apoi cu picioarele, după ce căzuse în hol.
Actele sale de agresiune au încetat după ce au intervenit vecinii, alertați de copiii părții vătămate și ai inculpatului.
Partea vătămată a suferit o plagă cu zdrobirea vârfului pavilionar stâng, plăgi contuze occipital și vertex hematom latero-cervical stâng, fractură piramidă nazală, plăgi temporal stânga, pentru vindecarea cărora a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de 25 - 30 zile, fiind internată în spital în perioada 6 - 11 iulie 2003.
Prin decizia penală nr. 145 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G.C.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., întrucât nu a acționat cu intenția de a ucide și reducerea pedepsei, temeiuri de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 și 17 C. proc. pen.
Recursul declarat nu este fondat.
Din examinarea hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului rezultă că instanțele, întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului și, de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
După cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate cu o bară metalică (obiect apt de a produce moartea) asupra capului (care este o zonă vitală) cu intensitate (producându-i plăgi temporo-occipitale și fractură piramidă nazală) ce a necesitat internarea în spital și a întrerupt actele de violență după ce au intervenit alte persoane, locatari din bloc.
Prin urmare, inculpatul a acționat cu intenție, deoarece a prevăzut rezultatul faptei sale și chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Nu s-ar putea reține încadrarea în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., cum s-a solicitat, întrucât pe de o parte nu s-a produs moartea părții vătămate și pe de altă parte rezultatul în ipoteza acestei infracțiuni, se produce din culpă, ceea ce nu este cazul în speță.
Referitor la pedeapsă, instanța de fond s-a orientat spre limita minimă prevăzută de lege și corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (raportat la gradul de pericol social concret al infracțiunii comise și persoana inculpatului), astfel că pedeapsa aplicată este necesară pentru reeducarea sa și prevenirea comiterii altei infracțiuni.
În consecință, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedeapsă se va deduce durata arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.C. împotriva deciziei penale nr. 145 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 6 iulie 2003 la 23 iunie 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 iunie 2004.